Tudor Arghezi - Modernismul

Modernismul

Literatura romana interbelica se caracterizeaza prin doua tendinte majore, contradictorii - modernismul si traditionalismul.

In literatura romana interbelica, modernismul este o doctrina estetica promovata de Eugen Lovinescu prin intermediul revistei si al cenaclului ,,Sburatorul". Modernismul introduce alte tehnici poetice, largeste sfera de inspiratie, propune noi atitudini lirice. Cele mai importante scrieri ale lui Eugen Lovinescu: ,,Critice", ,,Istoria civilizatiei romane moderne", ,,istoria literaturii romane contemporane". Modernismul romanesc s-a construit in jurul revistei ,,Sburatorul" (1919-1922 si 1926-1927), aparuta sub directia lui Eugen Lovinescu.

Principiile promovate de Eugen Lovinescu in cadrul directiei moderniste:

Teoria sincronismului si teoria imitatiei. Lovinescu afirma ca modernizarea unei culturi se realizeaza prin sincronizarea cu un spirit al veacului. Sincronizarea se produce in doua etape: civilizatia ramasa in urma imita forme ale civilizatiilor dezvoltate si, in timp, le asimileaza in maniera originala, critica si creatoare. Sincronizarea literaturii romane cu spiritul veacului presupunea cateva mutatii in plan tematic: trecerea de la o literatura cu tematica preponderent rurala la o literatura de inspiratie urbana; cultivarea prozei obiective; intelectualizarea prozei si a poeziei; dezvoltarea romanului analitic.

Criticul lanseaza o teorie provocatoare in epoca; el sustine prin teoria mutatiei valorilor estetice ca valoarea estetica nu este constanta, ci, de-a lungul timpului, operele artistice sunt percepute diferit.

Cei mai reprezentativi poeti ai modernismului romanesc sunt Tudor Arghezi, Lucian Blaga si Ion Barbu.

Poeziile lui Tudor Arghezi se pot grupa, in functie de tematica, in urmatoarele categorii:

1) Poezia filozofica

a) arta poetica - ,,Testament", ,,Ruga de seara", ,,Flori de mucigai";

b) poetul aflat in cautarea lui Dumnezeu - ,,Psalmi"

c) atitudinea poetului fata de moarte - ,,Duhovniceasca", ,,De-a v-ati ascuns", ,,De ce as fi trist?";

2) Poezia sociala

a) estetica uratului - volumul ,,Flori de mucigai"

b) revolta sociala, universul taranesc - volumul ,,1907 - Peizaje"

3) Poezia de dragoste - poeziile avand aceasta tema exprima doua atitudini:

a) reticenta si amanare a clipei de iubire - poezii din vol. ,,Cuvinte potrivite";

b) implinirea erotica de tip casnic - poezii din volumele ,,Carticica de seara";

4) Poezia jocului, ,,a boabei si a faramei" cu prinde poezii care au ca tema lumea marunta a naturii, micile vietuitoare, gazele etc. sau universul familial in centrul caruia se afla copiii si jocurile lor - poezii din volumele ,,Carticica de seara" si ,,Martisoare".

Trasaturi ale liricii argheziene / elemente de modernitate:

a) T.Arghezi impune in literatura romana estetica uratului, asa cum procedase in literatura franceza Charles Baudelaire. Pana la el, se considera ca doar anumite aspecte ale realitatii sunt demne de a deveni material poetic. Arghezi va descoperi frumusetea si in zonele abjectiei, in lumea mahalalelor si a inchisorii; de asemenea, estinde estetica uratului si asupra limbajului utilizand numerosi termeni populari sau de argou. Estetica uratului inseamna impunerea ideii ca valoarea unei poezii nu este conditionata de anumite teme sau de un anumit limbaj; se poate obtine o opera literara valoroasa si vorbind despre teme considerate pana atunci nedemne si intr-un limbaj popular, uneori chiar trivial.

b) Arghezi este cel care infatiseaza pentru prima oara in literatura romana implinirea prin iubirea de tip casnic si ipostaza femeii-sotie.

c) Caracteristicile limbajului poetic sunt ambiguitatea si expresivitatea. Limbajul este deseori socant din cauza ca sunt amestecate arhaisme, neologisme, expresii populare, termeni argotici etc.

d) Arghezi manifesta preferinta pentru versul liber sau pentru combinarea diversa a unor elemente de versificatie clasice.