Toma Alimos

A fost odata ca niciodata, pentru ca realitatea se impleteste permanent cu fantasticul. Printr-o inriga puternic tensionata, intervine un eveniment-surpriza care tulbura echilibrul epic erau in situtia initiala si care va avea un rol decisiv in derularea actiunii. Soseste Manea care ii aduce haiduculuiacuzatii grave, imaginare, hiperbolice, fiind hotarat sa-l uciada pe haiduc. In acest moment narativ, personajele principale intruchipand simbolic antiteza dintre bine si rau, se afla fata in fata, cele doua portrete definesc fizic si moral personajele tipice ale baladei vitejesti haiducul si stapanul mosiilor. Fizic haiduculeste nalt la stat expresie succinta, metaforica a frumusetii ideale. Manea este, slutul si uratul caracterizat direct prin doua epitete care se amplifica reciproc pentru a realiza imaginea respingatoare a unui urias. Moral Toma este mare la sfat trasatura esentiala a voinicului aflat in slujba dreptatii. Prin antiteza Manea este ucigasul expresie a lipsei de masura si a vointei nejustificate. Caracterizarea indirecta a personajelor se face epic in actiune, prin acumularea verbelor de actiune si a detaliilor de comportament. Desfasurarea actiunii il surprinde pe Manea orbit de ura si de invidie, care incalca legea ospetiei si il injunghie pe acela care il primise cu fireasca prietenie. Acum, in naratiune se insceneaza elementul fabulus. Calul, armele si codrul, prietenisi aliati de nadejde ai viteazului orind viata prin personificare pentru a-l ajuta pe Toma sa infaptuiasca dreptatea. In punctul culminant, binele si raul se infrunta din nou pe viata si pe moarte.Toma il ajunge pe Manea si ii reteaza capul dintr-o lovitura. Din momentul in care capul boierului cade in pulbe incepe deznodamantul baladei. Dupa un stravechi blestem, trupul neinsufletit al ucigasului va bantui in lume fara sa-si gaseasca odihna vesnica. Dreptatea este implinita, dar si Toma moare in mijlocul naturii ocrotitoare, personificate. El isi exprima dorintele testamentare in legatura cu ritualul propriei inmormantari. Potrivit motivului om-natura murgul va indeplini in chip mioritic ceremonialul funebru Mugurul jalnic necheza Cu copita ca-mi sapa Groapa mica ca-mi facea, Fanisor ii asternea, Florile ca-i sapa Cu trei lacrimi le stropea. Modul de expunere dominant in balada este naratiunea, care se impleteste cu dialogul, cu monologul si cu descrierea de tip tablou si de tip portret. Naratorul omniscient si omniprezent asigura relatia autor-cititor relatand faptele la persoana a III-a, numar singular. El se implica subtil in povestire prin folosirea dativului etic afectiv Iar din gura ce-mi graia Cu copita ca-mi sapa, dar si prin enunturi exclamative si interogative de tipuri Si mergea mare...3.Incheiere In concluzie aceasta balada haiduceasca se inscrie printre miturile fundamentale ale poporului nostru iar prin procedeele de prezentare a intamplarilor si a personajelor este opera epica. George Calinescu include aceasta opera intre cele patru mituri fundamentale ale romanilor, alaturi de mitul zburatorului valorificat sublim de Mihai Eminescu in poemul Calin file de poveste alaturi de mitul etnogenezei poporului roman.

Din cele mai vechi timpuri de-a lungul existentei sale , poporul roman a creat un adevarat tezaur artistic in care a reflectat bogata sa experienta de viata ,bogatia sufleteasca strinsa legatura cu natura si cu locurile natale lupta pentru dreptate sociala si libertate nationala si in care si-a experimentat cele mai alese ginduri si sentimente.Un loc aparte in creeatia populara romineasca il ocupa baladele in care autorul anonim a infatisat si lupta pentru dreptatea sociala impotriva boierilor sau chiar impotriva domnitorului ,lupta pentru libertatea nationala dusa contra unor dusmani cum ar fi turcii , care au calcat de atitea ori pamintul tarii .O astfel de balada este si creatia populara Toma Alimos.

Toma Alimos este o opera literara populara si face parte din categoria baladelor haiducesti ,prima sa varianta fiind notata in anul 1831 insa aparitia ei este legata de destramarea feudalismului si aparitia relatiilor capitaliste de intensificarea maselor taranesti perioada in care haiducul reprezenta una din principalele forme de rezistenta prin pradarea celor bogati si ajutarea celor saraci. Prima dovadap a faptului ca Toma Alimos este o opera populara este transmiterea ei pe cale orala fenomen care a adus la aparitia a numeroase variante (117)raspandite in toate provinciile rominesti cu evidente si numeroase modificari atit in privinta numelui eroului cit si privinta locului de actiune ori a categoriei sociale pe care acesta o reprezinta .Prezenta acestor variante evidentiaza totodata caracterul colectiv deoarece in procesul transmiterii pe cale orala mai multi autori anonimi pe rind si in momente diferete prilejuri in fata unei colectivitati ceea ce pune in evidenta caracterul sincretic.Faptul ca ea a fost situata de numerosi folcloristi critici literari si scriitori si considerata o capodopera a epicii populare rominesti alaturi de Moirita si Mesterul Manole reliefeaza caracterul expresiv al acestei