Relația dintre două personaje - O scrisoare pierdută

Ion Luca Caragiale este unul dintre cei patru mari clasici ai literaturii romane, alaturi de Ion Creanga, Ioan Slavici si Mihai Eminescu.....

Personajele

Constructia personajelor permite incadrarea lor in tipurile comice , confrom metodei de creatie a clasicismului. Astfel, intalnim urmatoarele tipuri : inconoratul - Zaharia T; amorezul -Tipatescu; cocheta adulterina - Zoe; demagogul -Catavencu, Farfuridi, Dandanache; cetateanul de rand - Cetateanul Turmentat' raisonneurul - Pristanda, care este si tipul slujbasului umil.

Majoriatatea reprezinta categoria morala a oamenilor infatuati, oportunisti, vanitosi, care apeleaza la orice mijloace si tertipuri pentru a parveni sau pentru a pastra o pozitie castigata anterior. De aceea,ei nu au moralitate, si doar produc discursuri goale despre morala: ,, unde nu e moral, acolo e coruptie, si o sotietate fara printipuri, va sa zica ca nu le are..." ( Trahanache).

Stefan Tipatescu: tipul junelui amorez, este prefectul judetului pe care il administreaza ca pe propria sa mosie, avand o mentalitate de stapan absolut: "mosia, mosie, fonctia, fonctie, coana Joitica, coana Joitica, trai neneaca pe banii lui Trahanache, babachii" (Pristanda). Prefectul este orgolios, abuziv, incalca legea, daca "o cer interesele partidului" si admite, amuzat, matrapazlacurile politaiului: "ai tras frumusel condeiul". Tipatescu este impulsiv, nestapanit, asa cum de altfel il caracterizeaza unul dintre personaje, "venerabilul" Trahanache: "E iute! n-are cumpat. Aminteri bun baiat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect." Infatuat si orgolios, Tipatescu reactioneaza cu superioritate si este dispretuitor cu Farfuridi care il acuza de tradare.

Tipatescu este lipsit de abilitati politice, singura cale de a parveni fiind amorul, de care stie sa profite cu fler si diplomatie, obtinand postul de prefect si protectia venerabilului Trahanache. Tipatescu venise in judet cu opt ani in urma, la o jumatate de an dupa ce Zaharia se insurase a doua oara, luand-o de sotie pe Zoe, care a devenit chiar de atunci amanta lui Fanica: "De opt ani traim impreuna ca fratii si nici un minut n-am gasit la omul asta atatica rau" (Trahanache). Fanica este component al triunghiului conjugal, flerul sau de amorez reiesind si din scena in care Zoe foloseste toate tertipurile feminine pentru a-l convinge pe Tipatescu sa-l aleaga pe Catavencu: "in sfarsit, daca vrei tu... fie! [...] Domnule Catavencu, esti candidatul Zoii, esti candidatul lui nenea Zaharia... prin Urmare si al meu! Poimaine esti deputat!...".

Comicul de nume, Tipatescu, trimite la cuvantul "tip", care sernnifica june prim, om rafinat, amorez abil, aventurier.

Relatia cu Zoe il determina sa se creada irezistibil. De altfel, personajul se comporta in conformitate cu trasaturile tipului ilustrat, limbajul folosit in scrisoarea adresata lui Zoe accentuand ridicolul situatiei in care se afla si sustinand contrastul dintre aparenta si esenta: ,,Scumpa mea Zoe, venerabilul merge deseara la intrunire. Eu trebuie sa stau acasa, pentru ca astept depesi de la Bucuresti, la care trebuie sa raspunz pe data; poate chiar sa ma cheme ministrul la telegraf. Nu ma astepta, prin urmare, si vino tu la cocoselul tau, care te adora, ca totdeauna, si te saruta de o mie de ori, Fanica"

Relatia cu Zoe atenueaza aspiratiile politice ale prefectului. Se poate banui ca Fanica o iubeste sincer, pentru ca e dispus sa renunte chiar la confortul pe care i-l asigura functia, propunandu-i sa fuga impreuna. Indignarea lui Zoe modereaza entuziasmul lui Tipatescu si il determina, in cele din urma, sa sprijine candidatura lui Catavencu.

Celelalte personaje il caracterizeaza din mai multe puncte de vedere, in functie de interesele care le apropie sau le despart. Zaharia Trahanache considera ca ,,E baiat bun, dar cam iute" si sustine cu tarie: ,,Eu n-am prefect, eu am prietin!" Nae Catavencu il considera imoral, dezvaluindu-i abuzurile in Racnetul Carpatilor, ziar in care prefectul este numit ,,vampir", ,,canalie". Incadrarea cea mai exacta a lui Tipatescu o face Pristanda: ,,mosia - mosie, fonctia - fonctie, coana Joitica - coana Joitica: trai neneaco, cu banii lui Trahanache ( luandu-si seama )... babachii"

Prefectul e atat de imbatat de propria putere, incat tot ceea ce face, toate masurile pe care le ia - inclusiv arestarea abuziva a lui Catavencu - i se pare firesc si perfect justificat. Personajul trece de la stari de calm detasat la accese de violenta, comportamentul ilustrand pretentiile de civilizatie, neconfirmate insa de atitudini. In ciuda ambitiilor si a pretentiilor de a fi considerat o persoana marcanta, Tipatescu e condamnat sa ramana un anonim. O indica si numele, care il fixeaza in banalitate - tip se asociaza cu cel mai comun sufix, facut celebru de Tudor Musatescu, intr-o comedie - escu.

Ca si Tipatescu, care e mai putin ironizat decat celelalte personaje ale piesei, Zoe Trahanache este cea mai distinsa dintre toate personajele feminine ale teatrului caragialian. Nimic nu o incadreaza in categoria ignorantelor sau a femeilor vulgare. Zoe este un personaj voluntar, care joaca o comedie a slabiciunii feminine. Ea este inteligenta, autoritara, ambitioasa si isi impune vointa in fata oricui.

Este o luptatoare hotarata si foloseste tot arsenalul de arme feminine ca sa-si salveze onoarea. Pentru a-l convinge pe Tipatescu sa accepte candidatura lui Catavencu, ea recurge la rugaminti si lamentatii, trece la amenintarea cu sinuciderea, apoi, cu o energie impresionanta la o femeie ce parea sensibila si neajutorata, devine amenintatoare si o luptatoare apriga: "Am sa lupt cu tine, om ingrat si fara inima". Desi in epoca femeile nu aveau drept de vot, ea impune alegerea lui Nae Catavencu, manata de interesul personal de a recapata scrisoarea de amor, altfel si-ar fi distrus prestigiul si pozitia sociala, viata tihnita si lipsita de griji de care beneficia din plin. Penduland intre sot si amant cu inteligenta si abilitate, conduce din umbra manevrele politicii, toti fiind constienti de puterea si influenta