Povestea Lui Harap Alb

Creatia literara a lui Ion Creanga cuprinde lucrarea memorialistica Amintiri din copilarie, povesti la care se incadreaza si Povestea lui Harap-Alb, povestiri si naratiunea Mos Nechifor Cotcariul pe care autorul a subintitulat-o Povestire glumeata. In opera lui Ion Creanga, particularul este ridicat la nivelul universalului, iar atmosfera este a unei sarbatori populare. Intre romanul formarii unui tanar (Amintiri din copilarie) si povesti exista nenumarate fire de legatura: actiunea pare a se petrece la Humulesti, limbajul personajelor este taranesc, fantasticul este umanizat.

Publicata la 1 august 1877, in revista Convorbiri literare, Povestea lui Harap-Alb are ca tema initierea unui tanar de la stadiul de novice la cel de om total.

Pana la un punct, Povestea lui Harap-Alb respecta schema narativa a unui basm popular. Acest motiv este reprezentat de plecarea in lume a craisorului ca sa-si caute norocul.

Prima etapa a drumului o constituie padurea labirint in interiorul careia fiul de crai il intalneste pe Span de 3 ori, care-l momeste si il ia ca sluga. La a 3-a intalnire, oferta fiind acceptata, Spanul il invita pe naivul tanar sa coboare intr-o fantana ciudata pentru a se racori. Il inchide insa acolo si-l obliga sa accepte inversarea rolurilor. Astfel, craisorul devine sluga Spanului si ia numele de Harap-Alb. Harap-Alb este supus la 3 probe initiatice: sa aduca salatile din Gradina Ursului, sa aduca pielea crebului fermecat batuta-n pietre scumpe si, in final, pe fata Imparatului Ros.

Prima din cele 3 probe initiatice este necesara pentru ca Harap-Alb sa fie investit cu atributele razboinicului. Odata cu trecerea celei de-a 2-a probe, prin uciderea cerbului, Harap-Alb ii ia acestuia eternitatea. El va fi inzestrat cu aceasta eternitate pentru a o da oamenilor. Astfel, cerbul reprezinta o ipostaza a raului etern si prin uciderea sa, Harap-Alb instaureaza pacea in lume.

4. Motivul reintoarcerii la conditia initiala Spre finalul operei, Harap-Alb este ucis de Span, dar renaste deoarece este stropit cu apa vie si cu apa moarta de fata Imparatului Ros.

Spanul este ucis de calul nazdravan.

In afara schemei narative, Povestea lui Harap-Alb mai prezinta si alte asemanari cu prototipul folcloric: confruntarea dintre bine si rau, victoria celui dintai, existenta mezinului, prezenta unor ajutoare ale eroului pozitiv si prezenta fabulosului.

Exista insa si multe deosebiri ce releva caracterul de basm cult al operei: intinderea mare a textului care este alcatuiut dintr-un lant de micronuvele, fabulosul este tratat in mod realist, povestile lui Creanga fiind caracterizate prin originala alaturare a miraculosului ce cea mai specifica realitate G. Calinescu. Spanul se comporta ca un om viclean, iar esenta lui demonica este dezvaluita numai atunci cand coboara in fantana si isi striga numele. Cele 5 aparitii bizare, care-l insotesc si-l ajuta pe Harap-Alb se comporta, vorbesc si se cearta ca niste ...