Povestea Lui Harap Alb

Povestea lui Harap-Alb este un mic roman de aventuri cu subiect fabulos, un Bildungsroman (istoria maturizarii unui tanar), care se incadreaza in genul epic, iar ca specie literara este un basm cult, deoarece are un autor identificat, pe Ion Creanga. Ca in orice basm, actiunea se deruleaza linear, cu eroi si motive populare, iar ca modalitate narativa, incipitul este reprezentat de formula initiala tipica: Amu cica era odata Povestea lui Harap-Alb a fost publicata in Convorbiri literare in 1877. Eminescu o reproduce imediat in ziarul Timpul Actiunea reliefeaza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintrea adevar si minciuna, iar deznodamantul evidentiaza triumful valorilor positive asupra celor negative, toate aceste elemente fiind specifice basmului. Semnificatia titlului Harap-Alb reiese din scena in care Spanul il pacaleste pe fiul craiului sa intre in fantana. Naiv, lipsit de experienta si excesiv de credul, fiul craiului isi schimba statutul de nepot al Imparatului Verde in acela de sluga a Spanului.

Numele este un oximoron, avand sensul de rob alb, deoarece harap inseamna negru, rob. Devenit sluga Spanului, isi asuma si numele de Harap-Alb pe care i-l daduse acesta, dovedind in acelasi timp loialitate si credinta fata de stapanul sau, intucat jurase pe palos. Fantasticul este construit prin impletirea elementelor realiste cu cele fabuloase, ca specific ancestral al basmelor, insa, in aceasta proza narativa, Creanga imbina supranaturalul popular cu evocarea realista a satului moldovenesc, de unde reiese si originalitatea acestei creatii.

Personajele sunt reala si fabuloase, iar acestora cu personajul principal reflectesprijinul acordat pentru invingerea raufacatorilor (personaje antagoniste) si se numesc donatori, (eroi supranaturali care-i ofera un obiect miraculous pentru a-l ajuta la nevoie) sau ajutoare.

Secventa narativa care ilustreaza sederea la curtea Imparatului Verde este structurata in mai multe episoade inlantuite, care, ca in orice basm se constituie in tot atatea probe fabuloase la care este supus protagonistul. Intr-o zi, avand la masa niste salati minunate, care se obtineau cu multa greutate, Spanul ii porunceste slugii sa-i aduca acele bunatati din gradina ursului. Calul fabulos il duce in zbor pe Harap-Alb la Sfanta Duminica, iar aceasta il ajuta sa-si indeplineasca misiunea sis a treaca proba.

Structura Povestii lui Harap-Alb cuprinde o simbolistica bogata si o suita de motive care ii asigura amplitudinea. De exemplu, ca sa ne referim la cele mai importante, podul, insula, fantana, sunt toposuri cu incarcatura mitica unde se savarsesc ritualuri de initiere.

Podul simbolizeaza trecerea spre o alta lume, de la un mod de existenta la altul. Podul este, mai intai, locul unde este selectat cel mai vrednic dintre feciori, mezinul, vrednic de initiere.

Un alt pod pe care trebuie sa-l treaca Harap-Alb este unul al incercarii fondului sufletesc, cand Harap-Alb ocroteste viata furnicilor, numite cu ...