Popa Tanda

se poate defini incepand cu secolele al XIV- lea si al XV- lea, ca naratiune in proza, uneori si in proza - de ex. Nuvele in proza a lui La Fontaine - cu un singur fir epic, urmarind un conflict unic, concentrat; prsonajele, nu prea numeroase, sunt caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. - Accentul pus mai mult pe definirea personajului. Nuvela Popa Tanda, scrisa in 1873 dar publicata abia in 1875 in revista, Convorbiri literare, este inclusa in volumul de debut ediorial, Novele din popor, aparut in 1881. Popa Tanda face parte din categoria nuvelelor inspirate din lumea satului ardelenesc, cu deznodamant fericit (ex. La crucea din sat, Gura satului, Scormon). I. Slavici reconstiutie veridic, realist universul rural, printr-o tehnica de sorginte dickensiana, aceea a aglomerarii detaliilor semnificative. Prin nuvelele sale, I. Slavici pune bazele asa - numitului, realism poporan. Nuvela este, potrivit lui Pompiliu Marcea, o ilustrare a ideii morale ca, omul sfinteste locul, ca, viata merita sa fie traita prin placerile firesti pe care le ofera) Titlul nuvelei Titlul nuvelei este constituit din substantivul, popa, si substantivul propriu, Tanda, porecla data preotului randafir de satenii din Saraceni, un derivat regresiv de la verbul, a tandali) Structura compozitionala Nuvela are o structura clasica, prezentand toate momentele specifice subiectului. 1. ) Incipitul nuvelei, in care se contureaza si expozitiunea, este unul pregatitor, de tip captatio benevolentiae. In acest prim moment, I. Slavici isi prezinta direct protagonistul, infatisandu-I atat unele insusiri (correct, drept, aspru, intrand in conflict cu satenii si cu protopopul), cat si originea ( este unul din cei 2 copii ai dascalului Pintilie din Butucani). Tot acum este fixata coordonata spatiala - satul Saraceni, asezat in Valea Seaca, un sat cu nume predestinat, in care casele arata jalnic, curtile nu au garduri, biserica sta sa cada, iar pamanturile se paraginisera. Preotul constata de la inceput saracia lucie a oamenilor si, implicit, a satului, dar se hotaraste sa ramana in localitate si sa-I schimbe pe sateni. Aceasta hotarare constituie si 2.) intriga actiunii, cauza care declanseaza desfasurra intamplarilor ulterioare. 3.) Desfasurarea actiunii cuprinde un lant de evenimente ce ilustreaza ideea de reminiscenta confucianista potrivit careia orice individ are datoria morala de a tinde spre perfectiune individuala. Pentru a face din din saraceni oameni harnici, parintele Trandafir incpe cu predica, impresionandu-I, dar fara efecte in plan practic, continua cu sfatul, cu batjocura si cu ocara, dar totul este zadarnic. Mai mult de atat, satenii, deranjati de insistentele preotului vor sa scape de el, dar episcopul ii da dreptate lui Trandafir si nu-l muta in alt sat. Dezamagit de lipsa de ...