Padurea Spanzuratilor

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Romanul supune dezbaterii conditia tragica a intelectualului transilvanean, care, in conditiile stapanirii habsburgice este silit sa lupte sub steag strain. Pe fundalul prezentarii realiste si obiective a razboiului autorul creeaza o simfonie a destinului, protagonistul fiind Apostol Bologa, vazut, dupa marturisirea autorului, ca un prototip al propriei mele generatii, sovairile lui Apostol Bologa fiind sovairile noastre ale tutorora. Roman psihologic, se constituie intr-o monografie a vincertitudinii chinuitoare cum l-a numit G. Calinescu. Proiectand conflictul social din exterior in viata interioara, in lumea constiintei umane, autorul devine un analist al starilor de constiinta, al invalmaselilor de ganduri, al obsesiilor tiranice (T. Vianu) Tema razboiului a mai aparut si in alte opere din literatura interbelica, cum ar fi Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu, Balaurul de H Papadot Bengescu, Strada Lapusneanu de M. Sadoveanu. O aflam in Marturisirile lui Rebreanu. Primul punct de plecare l-a constituit impresia deosebita pe care I-a lasat-o o fotografied vazuta in 1918 si care reprezenta o padure plina cu cehi spanzurati aflata in spatele frontului austriac dinspre Italia. Manuscrisele autorului din aceeasi perioada cuprind incercari timide, eroul romanului fiind numit Virgil Bologa.

Dupa cateva luni autorul afla de moartea fratelui sau, Emil, spanzurat in 1917. Tragedia aceasta ii va oferi cadrul romanului, va strabate locurile prin care a trecut fratele sau, vca sta de vorba cu primarul, vede odaita in care si-a petrecut ultimele zile, il cunoaste pe preotul roman care-I marturiseste ca nu i-a fost permis sa mearga la executie, vorbeste cu Vidor, cu Ilona, o tarancuta sprintena si frumusica.

Rebreanu marturiseste ca n-a reusit sa scrie romanul numai dupa ce a descoperit mormantul fratelui sau. Aceasta marturisire ii va indreptati pe o parte din cercetatorii operei sale sa afirme ca romanul este povestea vietii fratelui sau, printre acestia se numara si V. Parvu care considera ca Liviu Rebreanu nu a scris o miscatoare pledoarie pentru reabilitarea postuma a fratelui sau. Cartea insa nu reprezinta o copie a vietii lui Emil, prin Apostol Bologa scriitorul a vrut sa sintetizeze prototipul propriei sale generatii.

Un adevarat exercitiu in vederea realizarii imaginii monumentale a protagonistului romanului, o constituie nuvela Catastrofa, eroul ei, David Pop inscriindu-se pe aceleasi coordonate sufletesti cu ale protagonistului romanului nostru, E. Lovinescu afirma in acest sens: fiu al unui erou al Memorandumului, Apostol Bologa e tot din plamada sufleteasca a lui David Pop. Structura compozitionala a romanului se conduce dupa liniile unei constructii clasice ascendente, este impartita in patru parti: Cartea 1, 2, 3, 4, in fiecare din acestea ii corespunde o noua stare sufleteasca care evolueaza de la glasul constiintei la glasul inimii.

Padurea spanzuratilor are o simetrie compozitionala perfecta iar ...

Download referat

Primești referatul în câteva minute,
cu sau fără cont

Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Diacritice:
Nu
Anul redactarii:
2007
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
4 pagini
Imagini extrase:
8 imagini
Nr cuvinte:
2 185 cuvinte
Nr caractere:
12 343 caractere
Marime:
17.08 KB (arhivat)
Nivel studiu:
Liceu
Tip document:
Referat
Materie:
Limba si literatura romana
Tag-uri:
opera, personaje
Data publicare:
26.12.2009
Structură de fișiere:
  • Padurea Spanzuratilor - Varianta 4
    • Referat.doc
Predat:
la liceu
Te-ar putea interesa și:
Nuvelele care preced romanul Padurea spanzuratilor sunt Catastrofa, Itic Strul dezertor si Hora...
Liviu Rebreanu reprezinta pentru cultura romana cel dintai romancier de anvergura care a dat la...
Prozator, dramaturg si publicist, se dedica in mare parte problematicii satului si a taranilor pe...
Romanul a aparut in anul 1922, fiind un roman psihologic, construit in intregime pe schema unei...
Asadar romanul Padurea spanzuratilor prezinta drama romanului transilvanean inrolat in armata...
Sus!