Prozator, dramaturg si publicist, se dedica in mare parte problematicii satului si a taranilor pe linia Slavici-Cosbuc-Agarbiceanu considerat creatorul romanului realist modern, a debutat cu nuvela "codrea", dupa care publica primul volum de nuvele: "Framantari". Urmeaza "Golanii" si "Marturisire". Romanul este cel care ia adus consacrarea: "Ion"-1920; :Padurea Spanzuratilor"-1922; "Adam si Eva"; "Ciuleandra"-1927; "Craisorul" si "Rascoala"-1932.
PADUREA SPANZURATILOR
A aparut in anul 1922. Romanul este considerat "primul roman de introspectie din literatura romana", dar si primul roman de analiza psihologica, obiectiv si realist. Aparitia romanului este prefigurata de nuvelele "Catastrofa", "Itic strul dezertor" si "Hora mortii".
Tema romanului o constituie evocarea realista si obiectiva a primului razboi mondial in care accentul cade pe conditia tragica a intelectului ardelean care este silit sa lupte sub steag strain impotriva propriului neam.
Geneza romanul este inspirat dintr-o tragedie personala, fratele autorului, Emil, ofiter in armata austro-ungara, fusese condamnat si spanzurat pt ca incercase sa treaca linia frontului la romani. O alta sursa de inspiratie o constituie o fotografie vazuta de Rebreanu care l-a cutremurat, imaginea reprezentand o padure de ai carei copaci atarnau spanzurati oameni cehi. Prozatorul marturiseste insa ca tragedia fratelui sau a fost numai un pretext literar, deoarece Apostol Bologa nu are nimic din acesta "cel mult poate cateva trasaturi exterioare si unele momente de exaltare (...)".
Structura romanului. Romanul este alcatuit din patru carti, fiecare avand cate 11 capitole, exceptand ultima carte care are doar 8 capitole. Opera este construita pe doua planuri distincte: unul al tragediei razboiului, si altul al dramei psihologice a personajului principal. Aceste doua planuri evolueaza in paralel, dar se interconditioneaza.
Ca si in celelalte romane ale lui Rebreanu ("Ion" si "Rascoala"), constructia este circulara si simetrica, romanul incapand si terminandu-se cu imaginea spanzuratorii si cu privirea luminoasa a condamnatului.
Compozitia romanului. Romanul ilustreaza cateva simboluri sugestive care devin adevarate obsesii (cu accente psihologice pe parcursul intregului roman): imaginea spanzuratorii (20ori), cuvantul "datorie"(9ori), iar lumina din ochii condamnatului devine laitmotivul operei. In concordanta cu starile sufletesti ale personajului se afla si manifestarile naturii: atmosfera dezolanta a peisajului de toamna mohorata, cu cer rece, in care campia este neagra, arbori sunt desfrunziti, iar ploaia, vantul, intunericul, cimintirul, precum si sarma ghimpata constituie elemente care confera o nota naturalista romanului.
Subiectul romanului. Romanul incepe intr-o zi mohorata de toamna, in timpul primului razboi mondial, cand protagonistul, locotenentul Apostol Bologa este numit in completul de judecata, ca membru al Curtii Martiale, care il condamna la moarte prin spanzurare pe sublocotenentul ceh Svoboda (libertate in lb. slava) pentru ca incercase sa treaca frontul la inamic. Convins ca si-a facut datoria fata de stat, Bologa supravegheaza atent pregatirea executiei, iar condamnarea i se pare un act de dreapta justitie.
Atunci cadn, de sub streang privirea obsedanta a ochilor lui Svoboda intalneste privirea lui Apostol Bologa, in constiinta acestuia din urma se va declansa un adevarat conflict psihologice cu puternice influente. Acum incepecriza sa de constiinta (prima manifestare) care va cuprinde treptat mintea si sufletul lui Bologa.
Pentru a ezplica resorturile sufletesti ale personajului, autoul face o retrospectiva a vietii acestuia, din copilarie si pana la inrolarea sa in armata.
Fiu al unui avocat roman (Iosif Bologa) condamnat in procesul Memorandumului, Apostol isi petrecuse primii ani de viata in oraselul transilvanean Parva, fiind crescut de mama sa intr-o atmosfera severa dominata de dogmele religioae.
Sentimentul religios ii provoaca copilului Apostol Bologa viziuni mistice (la 6 ani avand revelatia liu Dumnezeu) si va fi un suport moral pentru el cand, dupa ce termina clasele primare din orasul natal, pleaca la Nasaud si se va desparti de parinti.
Contrar asteptarilor, Bologa refuza sa urmeze "cariera preoteasca" si se hotaraste sa studieze filosofia.
Un eveniment trist tulbura insa, in curand, viata elevului Bologa: moartea neasteptata a tatalui sau care se intorsese din inchisoare si care se implicase in educatia fiului au, propunandu-si sa faca din acesta "un om si un caracter", veghiand cu severitate evolutia etica si mentala a fiului acestuia. Echilibrul eroului se clatina puternic in acel monent simtind ca i se prebuseste credinta in Dumnezeu ("am pierdut pe dumnezeu") cu atat mai mult cu cat Apostol tocmai incepuse sa-l iubeasca. Pentru ca nu putea accepta idea vointei divine, in mintea lui incolteau intrebari tulburatoare carora incearca sa le gaseasca raspuns, manifestand o chinuita "dorinta de a cunoaste".
Ca student la Facultatea de Filosofie din Budapesta invata in cateva luni ungureste si nemteste si se face remarcat prin inteligenta
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.