Dupa toate probabilitatile, balada Miorita a fost descoperita de Alecu Russo in Muntii Sovejei in perioada februarie - aprilie 1846. Un eveniment important care a mar-cat ,,preistoria" Mioritei este publicarea tex?tului, de catre Vasile Alecsandri, in sec?tiunea ,,Cantece poporale romanesti" din gazeta ,,Bucovina" din Cernauti (an. III, nr. 11, sambata, 18 februarie 1850), cu titlul ,,Mie?oa?ra". ,,Bardul de la Mircesti" o va republica sase luni mai tarziu, pe 28 august 1850, de data aceasta in capitala Moldovei, la Iasi, in bisaptamanalul ,,Zimbrul".
Primul pas spre consacrarea definitiva a Mioritei avea sa se produca in anul 1852, cand V. Alecsandri publica volumul Poesii poporale. Balade (cantece pasto?resti), la Tipografia ,,Buciumul roman" din Iasi.
In anul 1854, Jules Michelet publica prima traducere a baladei intr-o limba straina, la Paris, in ,,Legendes democratique du Nord", probabil cu largul concurs al ,,pasoptistilor" romani refugiati in capitala Frantei. Aprecierile lui Michelet despre balada noastra au ramas celebre: ,,Intrucat priveste Miorita, ea este un cantec de cel mai antic caracter, un lucru sfant si atat de miscator, incat iti sfasie inima" .
In tara, interesul pentru culegerea unor texte folclorice creste progresiv, ziarele regionale gazduind cu generozitate rubrici de specialitate. In 1859, la Pesta, apare cule-gerea Poezia populara. Colinde, culese si corese de A. M. Marienescu. Una dintre aceste colinde poarta titlul Judecata pastorilor, fiind o varianta a Mioritei.
Primul exeget al Mioritei ramane Alexandru Odobescu (1834-1895), care inau-gureaza, totodata, directia comparatist-mitologica a interpretarilor mioritice, prin studiul Rasunete ale Pindului in Carpati, publicat in Revista Romana in 1861.
Un ultim efect important al ,,momentului 1852" este includerea variantei Alec-sandri intr-un manual scolar. Evenimentul se petrece in Transilvania, la Brasov, in 1861. Prof. Gavrile J. Munteanu cuprinde balada Mieoara in ,,Carte de lectura ro?maneasca pentru classile gimnasiale inferiori si reali", editia a II-a, Tipografia Romer and Kramner, p. 70-71. Iar in 1862, Aron Pumnul publica balada intr-un ,,Lepturariu rominesc...", spre folosinta invataceilor din clasa de gimnaziu, tiparit la Viena .
In ziarul Timpul din 22 iulie 1879 apare un articol atribuit lui Mihai Emi?nescu, unde Miorita este definita ca un ,,suspin al brazilor si al izvoarelor de pe Carpati". In 1883 (decembrie), Eminescu scrie poezia ,,Mai am un singur dor" (in patru variante) - un veritabil ,,testament" inspirat din varianta Alecsandri a Mioritei.
Aron Densusianu (1837-1900), prin studiul Epopeea noastra pastorala (1895) , sustine, la fel ca si Alecu Russo, ca Miorita ar fi o epopee pastorala autohtona. La cea?lalta extrema se situeaza Duiliu Zamfirescu (1858-1922). In data de 16 mai 1909, acesta se produce in aula Academiei Romane cu un celebru discurs, in care afirma ca ,,Miorita lui Alecsandri, ca nascocire populara, este o imposibilitate". Mult mai echi?li?brat in aprecieri se dovedeste istoricul Nicolae Iorga (1871-1940) prin volumul Balada populara romana. Originile si ciclurile ei (Valenii de Munte, 1910), unde isi expune punctul de vedere despre vechimea si modul in care a luat nastere Miorita.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
