Miorița, baladă populară

Balada Miorita reprezinta o sinteza a unor teme si motive fundamentale, foarte vechi in cultura populara romaneasca. Miorita a fost descoperita in muntii Vrancei de Alecu Rossu si publicata de Vasile Alecsandri. Acesta balada este populara deoarece a fost culeasa prin viu grai si este transmisa din generatii in generati.

Balada este o specie in versuri a genului epic, cunoscuta si sub numele de cantec batranesc. Aceasta specie reprezinta o intamplare din trecutul indepartat cu o actiune simpla si cu un numar redus de personaje. Aceste sunt prezentate de obicei in antiteza care au insusiri ce impresioneaza puternic, si in care raul se combina cu binele. Genul epic este o creatie literara in versuri in care autorul isi transmite in mod indirect gandurile si sentimentele prin intermediul actiunii si a personajelor ce participa la actiune. Naratorul acestei opere este la pesoana a III-a. Indici de timp nu sunt precizati exact: prin interjectia predicativa iata, iar indicii de spatiu sunt: la stana, la vale, in spatele stanii, etc.

Textul este organizat in cinci motive populare: conflictul dintre ciobani cand ciobanul vrancean si cel ungurean planuiesc sa-l omoare pe baciul moldovean, mioara nazdravana care destanuie complotul atunci cand miorita ii spune stapanului sau de planurile celorlalti ciobani; testamentul ciobanului. In acest motiv ciobanul doreste ca atunci cand va fi omorat sa-l ingroape in spatele stanii. Un alt motiv este mama acestuia care-si cauta fiul si ultimul motiv este moartea vazuta ca nunta. Acesta ii porunceste oilor sa nu-i zica nimic mamei lui de uciderea ci sa-i zica ca s-a insurat. Textul este structurat pe momentele subiectului: in intriga ni se prezinta cu neexactitate timpul, locul si sumar personajele: ciobani din diferite regiuni ale tarii Moldova, Vrancea si Transilvania. Planul organizat de ciobanul ungurea si cel vrancean impotriva celui moldovean, ni se prezinta in expozitiune. In desfasurarea actiunii aflam de testamentul ciobanului moldovean inainte ca acesta sa fie ucis. Baciul doreste ca uciderea sa nu le provoace suferinta oilor sale si de aceea hotareste sa le spuna ca s-a insurat. In punctul culminant mai descoperim aspectul fizic al baciului moldovean. Spre surprinderea noastra tragem concluzii si aceea concluzie fiind ca balada Miorita nu detine, nu are deznadamant. Personajele se clasifica in: personaj principal: baciul moldovean, personaj secundar: miorita, personajele episodice: ceilalti ciobani si restul oilor. O alta trasatura a baladei o constituie mijloacele artistice folosite: este utilizat frecvent epitetul Mandra craiasa; Mandru ciobanel; comparatiile metaforice portretului baciului moldovean: Fetisoara lui/ Spuma laptelui; Mustacioara lui/Spicul graului; Perisorul lui/Pana corbului; Ochisorii lui/ Mura campului. Un mijloc artistic folosit sunt metaforele: Pe un picior de plai/Pe-o gura de rai, lacrimi de sange, Mandra craiasa/ A lumii mireasa, hiperbole: pasarele mii; enumeratii: ...