Miorița

Personalitati de prestigiu mondial, cercertatori si cunoscatori ai folclorului din lumea intreaga au gasit pentru balada romaneasca miscatoare cuvinte de admiratie si entuziasm.

Leo Spitzer considera balada Miorita ca una din marile creatii ale literaturii mondiale; Ramiro Ortiz ca fiind fara egal in literatura altor popoare, iar L. L. Cortez ca pe una dintre poeziile cele mai frumoase ale lumii (una de las poesias hermosas bellas del mundo). Balada este o opera epica in versuri, mai mica decat poemul, ce exprima un episod semnificativ din trecutul neamului nostru prin intermediul unor personaje alese (domnitori, eroi legendari etc.). Avand la baza unul dintre cele patru mituri fundamentale ale poporului roman, amintite de G. Calinescu, Miorita este o culme a creatiei populare si un semn distinctiv al spiritualitatii romanesti.

Miorita cunoaste peste o mie de variante care demostreaza sensibilitatea romanilor in receptarea masajului ei, precum si marea vitalitate a acestei teme pe intreg spatiul Romaniei de la Dunare la Maramures din Banat in Bucovina.

Balada exprima intreaga filozofie a vietii si a mortii, a eternelor intrebari in legatura cu existenta omului in lume.

Titlul baladei se explica prin afectiunea deosebita a omului fata de animalul sau de munca, devenit nedespartit, afectiune sugerata prin folosirea diminutivului miorita. Aceasta creatie folclorica este o balada ce imbina armonios elementele epice cu elementele dramatice, marcate de dialog si numeroase pasaje lirice, avand ca tema un episod tragic din viata unui cioban invidiat pentru averea sa.

Miorita are un subiect simplu structurat pe patru motive fundamentale. Aceste motive se afla intr-o creatie epico-lirica. Cadrul epic initial plaseaza actiunea pe un spatiu indefinit ondulat al plaiului romanesc (Blaga). Atmosfera este calma, luminoasa si exprima un acord deplin intre om si natura, marcat de doua metafore (Pe-un picior de plai/ Pe-o gura de rai). Versurile fixeaza, intr-un fel, timpul desfasurarii actiunii: e toamna cand turmele coboara spre ses pentru iernat.

Verbele la prezent si interjectia iata atrag cititorul, marcand stilul oral.

In aceste coordonate spatio-temporale, cei doi ciobani planuiesc omorarea celui de-al treilea. Aceasta hotarare este elementul declansator al actiunii si este determinata de o invidie umana fata de averile ciobanului moldovean (Iar cel ungurean si cani mai barbati). Se remarca antiteza dintre natura feerica de la inceput, din primul motiv, si cea generata de ganduri sumbre ale complotistilor.

Motivul urmator se constituie din cantecul mioarei nazdravane. El se realizeaza prin dialogul dintre cioban si oita si este un salt in fantastic compus cu multa maiestrie. Vorbirea dialogata ofera acestui motiv un caracter dramatic.

Elementul fabulos al baladei este mioara, care este personificata, avand un comportament anormal, ce tradeaza nelinistea si zbuciumul sufletesc, cu ...