Mihail Sadoveanu - Baltagul

M. S. este o personalitate monumentala a carei evolutie literara este paralela cu evolutia literaturii romane. (literature dinaintea primului RM, lit. din perioada interbelica si lit. din perioada post belica). Etapa maturitatii artistice sadoveniene coincide cu etapa maturitatii si infloririi lit. romane dintre cele doua RM.

Operele maturitatii artistice sunt : Hanu Ancutei 1928, Zodia Cancerului 1929, Baltagul 1930, Imparatia apelor, Fratii Jderi.

structura lui de povestitor prin excelenta in povestire dar si in roman, romanul fiind construit in fapt, tot prin tehnica povestii in poveste Perspectiva naratoriala este obiectiva, desi naratorul pare sa fi fost martor la intamplari; tonul usor arhaizat este al cronicarului (creatorul de letopisete in Moldova). Discursul narativ este heterodiegetic naratiune la pers. a III-a, care isi asimileaza si descrierea si dialogul.

Originalitatea operei lui Sadoveanu a determinat imposibilitatea evaluarii estetice dupa un sablon; unii exegeti il considera un romantic cu viziune realista, altii il considera un realist cu viziune romantica. Opera reprezentativa care a determinat aceasta ambiguitate este Baltagul, roman scris in 10 zile si publicat in 1930. Romanul este considerat un roman mitic, Saoveanu operand o intoarcere la mit intr-o perioada in care omul modern uitase de mit. Caracterul mitic este sustinut de motou: Stapane, stapane/iti cheama si-un cane versurile baladei Miorita proiecteaza diegeza (intamplarea) in orizontul mitic (originar, cu personaje mitice, ce traiesc intamplari repetabile). Romanul nu s-a vrut o continuare a baladei Miorita ci o Carta a mortilor (cum au toate popoarele: la egipteni mitul Isis si Osiris; pentru ca poporul roman a avut si are credinta si datini in jurul unui eveniment fundamental moartea, M. S. acreat Cartea care ar trebui sa umple o lacuna.

Romanul este deci calatoria Vitoriei Lipan, pentru a gasi si ingropa ramasitele sotului sau, Nechifor Lipan.

Calatoria este un motiv universal, care urmeaza doua sensuri: din Viata in Moarte si din Moarte in Viata (Divina Comedie de Dante Alighieri). Sciitorul acumuleaza o multitudine de detalii care depasesc prima semnificatie; romanul se constituie intr-o monografie a satului de munte, cu datini, credinte si intr-un portret arhetipal al munteanului.

Tehnica romanului este a povestii in poveste incepe cu povestea Despre impartirea bunurilor pamantesti de catre Dumnezeu; subiectul romanului va fi o demonstratie a paradigmei initiale (ipoteza care se cere demonstrata, preambul). Cum muntenii au venit ultimii, D-zeu le-a dat ce era al lor: viata pe munte, in pustietate si pericol, femei iubete si harul de a se bucura de cantecul ceterei.

Moartea lui Nechifor Lipan, provocata de cei doi tovarasi, calatoria Vitoriei si pedepsirea ucigasilor sunt argumente (imaginare) ale paradigmei.

Povestea este rememorata de Vitoria, ingrijorata de ...