Meșterul Manole, de la popor la Alecsandri și Blaga

,,Daca Zamolxe, ca drama a profetului zeului dac, este un mit pagan, Mesterul Manole, ca drama a omului in lupta cu fortele ascunse, aparate de superstitie, este un mit romanesc. "

Monastirea Argesului, ca si Miorita are o vechime considerabila avand trei versiuni: colind, balada si in literatura culta, si a provocat cea mai indelungata discutie din toata istoria folcloristicii balcanice, fiind, in fapt, un cantec despre zidirea femeii la temelia unui edificiu. La romani, exista mai multe mentiuni in legatura cu tema jertfei zidirii precum sunt: legenda referitoate la cladirea unei moschei pe dealul Mihai Voda din Bucuresti sau legenda referitoare la construirea Manastirii Trei Ierarhi din Iasi. Ultima este mai reprezentativa: ,,Vasile Lupu hotari sa zideasca biserica Trei Ierarhi. Alese pe cel mai iscusit arhitect, dar cum pe atunci fiestecare zidire isi avea sufletul sau, adica stahia, care ocrotea si intarea cladirea, arhitectul lucra in zadar, deoarece biserica cerea jertfa. In zadar lua el umbra dusmanilor sau a prietenilor lui, caci dupa ce ridica zidurile pana la ferestre, acestea se risipeau de la sine. De frica maniei domnitorului, el se duse la o vrajitoare, care ii spuse ca duhul necurat ii va surpa mereu peretii ridicati, pana cand nu va zidi de vii, chiar pe sotia si copilul lui. Arhitectul isi lua sotia si copilul si-i ingropa, in plansul lor, cu propriile lui maini, ceea ce favoriza terminarea cladirii. In ziua sfintirii bisericii, cand toata lumea felicita pe arhitect, Vasile Voda afla nelegiuirea savarsita de arhitect si hotari ca numele acestuia sa fie sters de pe inscriptia bisericii. Apoi porunci sa-l aseze pe acoperis fara sa-i dea posibilitatea sa coboare. Arhitectul isi facu o pereche de aripi, cu care se repezi spre sesul Frumoasei, dar isi gasi moartea in Bahlui."

Trebuie aduse aici cateva completari in legatura cu luarea umbrei. Superstitiile poporului in privinta zidirilor sunt multe. El crede ca o zidire nu poate avea trainicie daca nu se indeplinesc oarecare datini mistice, de pilda ingroparea umbrei unui om in temelie. Pietrarii obisnuiesc a fura umbra cuiva, adica a-i lua masura umbrei cu o trestie si a zidi apoi acea trestie in talpa zidirii. Omul cu umbra furata moare pana la 40 de zile si devine stafie nevazuta si geniul intaritor al casei. Fiindca acest obicei a produs adeseori nenorociri, speriind mintea celor cu umbrele furate, si aducandu-i astfel la boli grele, zidarii au fost siliti a-si schimba datina.

Sunt publicate ulterior versiuni ale lui Cezar Bolliac sau Vasile Alecsandri etc., despre ultima spunandu-se ca are adanci interventii din partea autorului. Monastirea Argesului, ca si celelalte opere populare, a fost creata de oameni talentati din popor si transmisa din generatie in generatie pe cale orala, cunoscandu-se peste 160 de variante, fapt ce releva capacitatea, forta creatoare, ingeniozitatea autorilor anonimi. Aceasta varianta poate fi gasita alaturi de alte capedopere ale literaturii romane cu caracter anonim, cum ar fi "Miorita", "Toma Alimos" in volumul ,,Poezii populare. Balade (cantece batranesti)" de Vasile Alecsandri.

Trecand spre literatura culta, ne vom opri la Lucian Blaga, care in 1927 scrie o drama in cinci acte, Mesterul Manole, conservand multe dintre elementele baladei, multe dintre ele accentuandu-le. Petru Mihai Gorcea numea opera literara a lui Blaga ,,un loc de fericita intalnire a mitului popular romanesc al constructiilor cultural-artistice de pionerat cu simbolurile centrale ale poeziei si cu ideile filozofului-poet despre rolul constructival al categoriilor inconstientului."