Limbi diferite, lumi diferite

Compararea culturilor nationale incepe adesea prin evidentierea diferentelor de comportament social. Japonezilor nu le place sa dea mana cu altcineva, se inclina cand se saluta si nu isi sufla nasul in public. Brazilienii formeaza cozi dezordonate la autobuz, prefera pantofii maro celor negri si intarzie doua ore la petreceri. Grecii te privesc in ochi, dau din cap cand vor sa spuna ,,nu" si din cand in cand sparg farfuriile de pereti in restaurante. Francezii isi sterg farfuriile cu o bucata de paine, inmoaie prajiturile in cafea si strang mana strainilor in bistrouri. Britanicii dau deoparte farfuriile cu supa, mananca mazare cu furculita intoarsa invers si joaca golf in ploaie.

Aparenta si realitate

Aceste maniere si particularitati diverse ne distreaza grozav. Zambim fata de excentricitatea strainilor, felicitandu-ne pentru normalitatea noastra. Si totusi suntem constienti ca aceste particularitati comportamentale sunt intr-o mare masura superficiale.

Daca petrecem o perioada in Franta, vom fi fericiti mai devreme sau mai tarziu sa ne inmuiem croissantul in cafea si sa facem mizerie; in Brazilia vom descoperi placerea tihnita de a intarzia nepermis de mult; la St. Petersburg vom arunca paharele de votca peste umar cu nonsalanta. O astfel de adaptare a comportamentului nu ne afecteaza psihicul. Ii copiem pe straini pe de o parte ca sa ne conformam, iar pe de alta parte ca sa ne distram. Aparentele insala. Putem deveni francezi sau greci pentru o seara, la o petrecere sau la o cina, putem sa ne asezam pe tatami ca japonezii si sa mancam picioare de miel cu o mana, printre arabi. Insa ce se petrece in mintea noastra ramane o constanta intima, bine protejata. Putem sa le oferim celor din jurul nostru un spectacol, insa in tot acest timp ne urmam propriul program, nestiut de nimeni.

Concepte si notiuni

O parte din comportamentul public de suprafata la care ne-am referit mai sus are anumite origini culturale, iar noi putem adopta aceste particularitati fara a ne prejudicia in vreun fel convingerile fundamentale. Nu este greu sa actionezi asemanator cu altcineva, chiar si diversele moduri de a vorbi pot fi imitate intr-o oarecare masura. Gandirea, insa, e cu totul altceva. Nu o putem vedea, nici auzi, cand vrem sa aflam ce gandeste cineva ne putem lovi de rezistenta, simulare sau siretenie.

Problemele de diferenta culturala nu se nasc atat din faptul ca nu suntem familiarizati cu o plecaciune, o ridicare din umeri specifica galezilor sau cu manuirea betisoarelor orientale. Societatea ne-a invatat sa adoptam anumite concepte si valori. Stim ca multe dintre aceste concepte sunt proprii mai multor culturi. Nu-l putem invata pe un spaniol nimic din ce inseamna onoarea, se stie ca japonezii sunt maestrii amabilitatii, suedezii, englezii si germanii sunt cu totii convinsi de cinstea lor. Daca ne gandim la dimensiunile, lunga istorie si diversitatea nemarginita a lumii in care traim, este absolut remarcabil sa observi cat de multe concepte comune sunt adanc inradacinate intr-un mod similar in societati total diferite.

Onoarea, datoria, dragostea, dreptatea, recunostinta si razbunarea sunt doctrinele fundamentale ale germanilor, chinezilor, arabilor si polinezienilor deopotriva. Un tasmanian stie ce datorie are la fel de bine ca si un polinezian. Ceea ce pierdem adesea din vedere este faptul ca fiecare are notiuni diferite despre aceste concepte care prezinta interes pentru atat de multe culturi. Datoria pentru un chinez nu este acelasi lucru ca pentru un american. Dragostea romantica este perceputa diferit in Franta si in Finlanda. Notiunea de razbunare nu are aceleasi conotatii pentru sicilieni si pentru englezi.

Diferente extreme

Suntem cu totii de acord ca diversitatea culturala este vasta si extraordinara. Ca sa luam un exemplu dus la extreme, barierele de comunicare sau intelegere reciproca dintre un eschimos si un bosiman african s-ar putea dovedi de netrecut. Dat fiind fondul lor atat de diferit, despre ce ar putea discuta? Nu ar cunoaste absolut nimic despre structura sau politica societatii celuilalt; este putin probabil ca ei sa-si poata imagina o clima total opusa celei cu care s-a obisnuit fiecare; religia, tabuurile, valorile, aspiratiile, deziluziile si stilul de viata s-ar afla intr-un contrast izbitor.

Subiectele de conversatie (in cazul in care ar gasi o modalitate de a comunica) ar fi minime, aproape nule. Va ganditi la discutii despre vreme, sex, mancare? Acestea ar fi cu siguranta subiectele de baza. Totusi, daca cei doi ar fi sa se intalneasca intr-o regiune cu clima temperata (sa zicem primavara, in Anglia) eschimosului i-ar fi cald, iar bosimanului frig. Notiunile fiecaruia despre atractia sexuala ar fi atat de diferite, incat e greu de crezut ca le-ar da mana sa faca schimb de sotii. O gustare delicioasa? Poftim, serveste nitica untura - bleah! Ce porcarie! Dar niste sarpe flambat nu refuz niciodata.

Notiunile total diferite despre timp, spatiu, viata dincolo de moarte, natura si realitate, proprii societatilor izolate, nu vor avea un impact foarte mare asupra afacerilor internationale (desi se pot dovedi utile pentru moravurile si filosofia noastra de viata). Indienii navaho cu conceptul lor atomic de vorbire, tribul zulu cu cele 39 de tipuri de verde, eschimosii cu cele 42 de tipuri de zapada, aborigenii cu perioada lor de visare, laponii cu cele 8 anotimpuri ale lor, toti ne ofera giuvaieruri culturale, perceptii uimitoare, procese de vorbire si de gandire unice care ii incita si ii fascineaza pe cei care au timp sa le studieze. Aceste fenomene ne emotioneaza si le apreciem cu bucurie. Observam, invatam si uneori chiar intelegem. Nu suntem dezamagiti. Exista diferente pe care le percepem, le recunoastem si le acceptam. Ne dam seama, intr-o mai mica sau mai mare masura, unde ne situam in raport cu acesti oameni. Apartinem unor lumi diferite.