La țigănci

Mircea Eliade s-a impus ca o personalitate enciclopedica (eseist, romancier, specialist in istoria religiilor) si a avut modele pe Dimitrie Cantemir, B. P. Haseu, ori Nicolae Iorga.

Debutul si-l face inca din liceu, cand ii apare, in Ziarul stiintelor populare, naratiunea romantic-fantezista Cum am descoperit piatra filozofala. Anii 1933-1935 au insemnat pentru Mirces Eliade dubla consacrare, literar si artistica, prin aparitia romanelor Maitreyi, Huliganii si a volumului de eseuri India, Santier. Eliade a scris si nuvele printer care se remarca Domnisoara Cristina, Sarpele, La tiganci (publicata dupa razboi). Lucrari fundamentale eliadesti Istoria credintelor si a ideilor religioase. A scris o serie de lucrari ce au devenit repere in studiul religiilor lumii- Imagini si simboluri, Sacru si profan, Proba Labirintului. Nuvela La tiganci, de Mircea Eliade a fost scrisa la Paris si publicata la Madrid, in revista Destin. In Romania a fost publicata in revista Secolul XX, fiind inclusa mai tarziu in volumul La tiganci si alte povestiri. Deoarece este o specie epica de intindere medie, cu un singur plan narativ: acela al profesorului de pian, Gagrilescu, prototip al insului obscure si ratat in plan profesional si sentimental care are revelatia sacrului prin patrunderea intr-un alt spatiu decat cel real. 5. Caracteristici/trasaturi ale operei: Actiunea este plasata in Bucurestiul de alta data, centrul unei mitologii inepuizabila pentru Eliade intrucat el considera ca orice loc natal constituie o geografie sacra. Nuvela La tiganci este o capodopera a literaturii fantastice romanesti. Din insemnarile autorului reiese ca intentia lui a fost relevarea a doua lumi paralele existente in universal cotidian. Din aceasta conceptie deriva ordonarea actiunii din La tiganci pe doua planuri antitetice: profane/sacru, real/ireal, viat/moarte, timp terestru/timp transcendent.

Apartenenta operei La tiganci la specia literare de nuvela fantastica, pote fi motivate prin existenta urmatoarelor trasaturi: actiunea este plasata la limita dintre natural si supranatural; alternanta real-ireal, prezinta fapte stranii, ambiguitatea naratiunii rezulta din imbinarea neasteptata a planului real cu cel al fantasticului, prezinta elemente mitice si cifre magice, iesiri din timp si spatiu si transmite un mesaj profound, filozofic despre conditia umana.

Nuvela este alcatuita din 8 episoade, marcand numarul simetric de intrari si iesiri din real si ireal. Mircea Eliade disociaza timpul istoric, durative, de timpul mitic, de a fi reiterate si recuperate spiritual. Iesirea din timpul profan coincide cu amnesia, iar intrarea in cel sacru cu recuperarea memoriei afective. In gradina tigancilor, timpul capata o alta dimensiune si se scurge altfel decat in lumea reala. Gradina lor este o oaza sacra intr-un spatiu profane. 6. Tema: Tema nuvelei La tiganci o constituie moartea ca eveniment, dar si de ...