Joc și joacă

Tudor Arghezi (1880-1967) mare poet prozator si publicist. Printre operele sale se numara si poezia Cuvant care deschide volumul carticica de seara (1935) , putand fi considerata o prefata poetica adresata cititorului.

Limbajul operei contine, ca in majoritatea creatilor literare ale scriitorilor talentati, cuvinte cu mai multe conotatii. Exista in aceasta poezie, cuvinte, expresii care apartin dimensiunii ludice, unele incadrandu-se in sfera semantica a cuvintelor joc si joaca: carte, carticica, brotacel, lacusta. Autorul isi exprima propria conceptie despre creatia literara, astfel poezia fiind o opera ce apartine categoriei de arta poetica. Poezia se adreseaza atat cititorilor tineri cat si celor mai in varsta, intrucat in aceasta opera este vizibila dimensiunea ludica, de care trebuie sa se bucure atat copiii cat si adultii. Poetul nu se adreseaza unei anumite categorii de oameni, ci se adreseaza tuturor cititorilor care doresc sa aiba parte de opera sa: vrui cititorule sa-ti fac un dar. Arta poetica reprezinta ca si in cazul de fata textul in care autorul isi exprima, prin mijloace artistice specifice operei literare, conceptia despre creatie.

Datorita tonului jucaus, poezia este perceputa din perspectiva ludica. Prin intermediul cuvintelor diminutive (carticica, brotacel, violoncel) si a celor care au menirea sa exprime micsorarea (carte mica, subtire) poetul infatiseaza indirect aprtenenta ludica a poeziei.

Tema unei opere literare reprezinta ideea centrala la care se refera un text (despre ce este vorba, in linii mari in text). Se pot identifica numeroase teme ce apar frecvent in literatura: copilaria, dragostea, calatoria, viata, etc. de multe ori identificarea temei unui text este relativa, depinzand de nivelul de generalitate la care aceasta face referire (dragoste sau dragoste neimplinita) sau chiar de interpretarea textului in cauza. Tema este aspectul fundamental de viata care constituie subiectul unei opere.

In poezia Lacul de Mihai Eminescu tema operei este relativa, intrucat eul liric isi exteriorizeaza dragostea fata de o fiinta perfecta, insa isi exprima admiratia si fata de natura., sursa de inspiratie in majoritatea operelor Eminesciene. La Eminescu, cadrul ilustrarii artistice ia nastere, se petrece si se consuma intr-un cadru mohaorat sau intr-un decor de basm, in functie de natura sentimentelor exprimate. Asdar tema poeziei o constituie dorinta eului liric de implinire a dragostei ideale, care se impleteste cu admiratia sa fata de natura. Implinirea dragostei se consuma in mintea eului liric, imaginea iubitei concretizandu-se in strofa a doua ea din trestii sa rasara si sa-mi cada lin pe piept. In urmatoarele doua strofe cei doi indragostiti sunt cuprinsi de farmec si se vor sustrage curgerii ireversibile a timpului. Aceasta dragoste se imbina cu imaginea naturii, care apare atat in debutul operei, cat si in final natura ramanand singurul refugiu al ...