Romanul a fost publicat in anul 1920 si este cea mai cunoscuta creatie interbelica.
Romanul "ION" este un roman obiectiv deoarece relatarea se face la persoana a-III-a, autorul abordand un stil impersonal in care este respectat realismul existentei. Obiectivitatea autorului este evidenta si in faptul ca incearca sa fotografieze realitatile satului din ardeal de la inceputul sec.XX. Insusi autorul afirma: "in roman se poate intalni orice ca in viata, pentru ca e expresia unei vieti."
Creatia lui Rebreanu este o creatie moderna datorita faptului ca autorul aplica mai multe tehnici moderne prezente atat in literature romana si in cea universala. Rebreanu are o maniera originala de structurare a romanului in doua parti care au titluri semnificative: "Glasul pamantului" si "Glasul iubirii".
Este evidenta structura simetrica, pentru ca are in incipit o descriere a drumului spre satul Pripas si se incheie cu descrierea drumului care iese din acest sat. Aceeasi structura sferica sau simetrica este data si de faptul ca primul capitol se intituleaza " Inceputul" , iar ultimul "Sfarsitul". Simetria structurala a romanului este sugestiva pentru existenta personajului principal dar si pentru viata satului care porneste dintr-un punct.
Un alt element modern vizeaza analiza psihologica si introspectia. Analiza psihologica este evidenta in reflectarea starilor interioare, iar introspectia este relevata de obsesiile lui Ion legate de dorinta de a avea pamant.
Modernitatea creatiei lui Rebreanu este relevata si de faptul ca prozatorul realizeaza fiecarui personaj cate o mica biografie. Personajele sunt astfel prezentate din mai multe puncte de vedere: material,familial,social,afectiv,intellectual,psihologic.
Romanul "Ion" este si un roman social deoarece este evidentiata stratificarea sociala. Acest lucru se concretizeaza in secventa in care este descrisa hora de duminica, la care participa intregul sat si fiecare taran se aseaza conform statutului sau social.
Opera lui Rebreanu are si un aspect monographic, deoarece contine aspecte impoortante din viata satului, cum ar fi: raportul cu pamantul, modul de viata al satenilor, munca si traditiile si obiceiurile:hora,nunta, inmormantarea.
In roman exista 3 nuclee narrative care reflecta sursele de inspiratie ale prozatorului.
O prima experienta a trait-o Rebreanu intr-o zi de duminica in satul Prislop. Autorul a vazut un taran care a ingenuncheat si a sarutat pamantul.
A doua experienta a scriitorului s-a concretizat intr-o discutie cu un flacau voinic, frumos si harnic, Ion, care s-a plans de lipsa de pamant. Taranul vorbea cu atata patima de pamant incat a lasat impresia ca vorbeste de o fiinta adorata.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.