Imaginea unui personaj dintr-un basm cult

Personajul: Danila Prepeleac (,,Danila Prepeleacde Ion Creanga")

,,Danila Prepeleac" (subintitulat ,,Poveste") este un basm cult atipic, in sensul ca se indeparteaza atat de schema basmului popular, cat si de functiile stabilite in schema lui Propp.

Personajul principal si eponim al basmului pe care il discutam este Danila Prepeleac, in constructia caruia au fost utilizate mai multe elemente ale textului: actiunea, conflictul, reperele spatiale si temporale, perspectiva narativa.

Actiunea dezvolta doua motive literare (al schimbului pagubos si al pacalirii Diavolului) si se desfasoara intr-un spatiu si intr-un timp nede-terminate, ca si in eposul fabulos folcloric.

Spre deosebire de basmul popular, ,,Danila Prepeleac" nu incepe cu formula tipica ,,A fost odata " care plasa actiunea intr-un timp mitic si unic; de data aceasta, cititorul este introdus in cea mai terna realitate, prin prezentarea a doi frati dintr-un sat moldovenesc.

Astfel incepe o poveste ,,pe dos", in care drumul initiatic este inlocuit cu un drum pagubos, iar Raul este reprezentat de niste draci tembeli; in plus, personajul central (care, in basme, era sclipitor) pare a sintetiza, cel putin la inceput, lenea si prostia omeneasca.

Prin urmare, sarac fiind si ocolit de noroc, Danila imprumuta mereu carul (sau alte bunuri trebuitoare) de la fratele bogat. Plictisit si certat mereu de artagoasa lui sotie, fratele bogat 1-a sfatuit pe Prepeleac sa-si vanda boii si, cu banii primiti, sa cumpere alti boi (mai putin frumosi) si un car.

Fiind un om anapoda, ,,caruia-i manca cainii din traista, si toate trebile cate le facea, le facea pe dos", Danila porneste spre targ tarziu, cand ,,iarmarocul era pe sfarsite", intr-o calatorie dinainte supusa esecului.

Pe drum, Danila schimba boii pe un car, apoi carul pe o capra, iar pe aceasta din urma o da pe un gansac; in fine, suparat de tipetele gansacului, il da pe o punga goala.

Abia acum isi realizeaza ,,fata" esentiala stabilita prin porecla: de a fi gol ca un prepeleac.

In aceasta lumina, prima parte a basmului ar avea ca tema drumul intru implinirea poreclei.

Pregatit pentru pactul faustian, Danila mai imprumuta o data boii si carul fratelui sau si pleaca la padure. Taind insa un copac astfel incat sa cada de-a dreptul in car, el ucide animalele si zdrobeste atelajul; este o noua ,,treapta" necesara, care il face pe fratele mai mare sa-i sugereze ideea de a se face calugar.

Intorcandu-se in padurea-labirint (in care cararile i se incurca, conducandu-1 spre iazul locuit de demoni), Danila incepe sa construiasca manastirea ,,dintr-un lemn", chiar in preajma portii Iadului (pe care tot el o deschisese atunci cand aruncase toporul in apa).

Inspaimantati, demonii ii ofera un burduf plin de galbeni ,,cu care ar fi putut dobandi o multime de suflete"; pactul cu diavolul se vadeste astfel a fi ,,pe dos", Danila salvandu-si propriul suflet si pe cele ale altora.

Ca si in basmul folcloric, personajul este supus la mai multe probe (sase, de data aceasta), in trecerea carora sunt antrenate niste ,,ajutoare" (iepurele, ursul si proprii copii).

In final, pierzand un ochi, Danila devine un nou Ochila care vede lumea in adevarata ei fata.

Conflictul este cel al tuturor basmelor: lupta dintre Bine si Rau, cu victoria celui dintai.

Concretizat in ramasagul dintre Danila Prepeleac si Diavol, acest conflict prezinta imaginea grotesca si stupida a Celui rau, redus la derizoriu (ca si in alta poveste a lui Creanga: ,,Ivan Turbinca").

Personajul este caracterizat prin mai multe mijloace: prin cuvintele autorului (caracterizare directa), prin intamplarile la care ia parte, prin nume si prin monologul interior (caracterizare indirecta). Importante sunt valorile simbolice ale acestuia, care pot fi descoperite la o privire mai atenta.

Unii comentatori (V. Lovinescu) vad in porecla lui Danila (Prepeleac) un semn al relatiei cu cerul, un simbol al Arborelui lumii.

Rezulta ca personajul releva, pornind chiar de la cele doua nume ale sale, doua ipostaze:

a) Ipostaza profana, reala este cea a unui taran ,,sarac", ,,lenes, nechitit la minte si nechibzuit la trebi", alcatuit prin antiteza cu fratele sau.

Fiecare dintre schimburile paguboase pe care le face ii releva lipsa de minte, Danila fiind un reprezentant al lumii infatisate de acelasi autor in ,,Prostia omeneasca".

Nici dupa ce-si da seama ca dintr-o pereche de boi frumosi s-a ales cu o punga goala, personajul nu pare a se destepta: doborarea copacului peste boii fratelui sau si incercarea de a ucide o lisita prin aruncarea toporului in iaz, denota ca mintea ii ramasese la fel de putina.

Pacalirea demonilor tine, mai ales, de siretenie si se explica prin faptul ca acestia sunt si mai prosti decat Danila.

b) Ipostaza simbolica se ascunde in spatele aparentei sale de om anapoda (,,si toate trebile cate le facea, le facea pe dos" ), ca si cand n-ar face parte din aceasta lume.

Porecla lui (,,ca asa ii era porecla, pentru ca atata odor avea si el pe langa casa facut de mana lui") denota ca prepeleacul este hieroglifa lui Danila.

Schema a arborelui lumii, prepeleacul mai poate fi si axa a lumii, hotar intre sacru si profan: planuind biserica si marcandu-i locul (,,Face mai intai o cruce s-o infige in pamant, de inseamna locul"), Danila o si infaptuieste, la modul ideal, plasand-o in spatiul malefic, pentru purificarea lui.

Consider ca, in acest basm, autorul a dezvoltat idei profunde, la realizarea caror contribuie un fabulos de tip aparte, care se invecineaza cu realul.