Iluminismul

Iluminismul este o miscare stiintifica, estetica, social-politica si filozofica a burgheziei in ascensiune. De aceea a aparut mai devreme in tarile in care burghezia a evoluat mai repede (Anglia Franta) si s-a manifestat mai tarziu acolo unde fortele feudale erau mai puternice.

Trasaturile fundamentale ale iluminismului european care se pot modifica de la o tara la alta in functie de situatia creata sunt: Evenimentul care constituie punctul de origine al noii miscari este Revolutia Burgheza din Anglia (1688), cand parlamentul voteaza Declaratia Drepturilor Omului. Era pentru prima data in istorie cand monarhia a fost negata.

Iluminismul se va cristaliza din punct de vedere ideologic la jumatatea sec al XVIII lea in Franta unde va avea drept reprezentanti filozofici si literati straluciti precum Diderot Rousseau, Voltaire, etc.

Ei vor fi autorii unui volum in care sunt inserate principia ale iluminismului, numit Enciclopedia. Dintre lucrarile de referinta mai amintim scrisori persane (Monte Squien); Carol al XII- lea si Ludovic al XIV-lea (Voltaire) Cugetari filozofice, apoi romanele Calugarita si Nepotul lui Romian (Diderot) etc.

In tarile romane situatia difera de la o provincie la alta. Dupa cum se stie Muntenia si Moldova se aflau sub conducerea domnilor fanarioti.

Tot ce aparea nou in tarile avansate era impiedicat sa apara aici din interese politice. De multe ori eroul culturii universale s-a manifestat foarte tarziu in tarile romane, datorita piedicilor puse de domnii fanarioti.

In Transilvania situatia este aparte. In urma razboiului Austriaco Turc, finalizat cu pacea de la Karlovitz (1699) Transilvania este integrata Austriei.

Datorita Reformelor religioase, catolicismul ramane cel mai puternic, iar Curtea Imperiala, sprijinitoare a catolicismului ofera nationalitatilor din imperiu sansa de a trece din starea de toleranta la drepturi egale cu celalalte confesiuni religioase acceptate de Curtea Imperiala (romano-catolici, luterani, calvini, unitarieni). Imparatul Austriei, Leopod I, da doua diplome cunoscute sub numele de Diplomele Leopodine, prin care propune popoarelor lipsite de drepturi religioase si sociale sa aleaga una din cele 4 confesiuni pentru a scapa de starea de toleranta. Romanii ortodoxi din Transilvania, cel mai mare numar de credinciosi din acest teritoriu, fara a fi siliti de nimeni au ales aderarea la romano-catolicism, acceptand primatul papal, cerand totodata Vaticanului ca slujba religioasa din biserici sa fie facuta in limba romana si in ritul rasaritean (grecesc) pentru a nu se pierde legatura cu confratii din Muntenia si Moldova. Astfel I-a nastere Biserica greco-catolica, care in perioada comunismului a fost scoasa in afara legii, de catre guvernul impus de Stalin, recapatandu-si dreptul in urma Revolutiei de la 1989. Romanii ortodoxi din Transilvania au acceptat trecerea la catolicismul papal din doua motive bine intemeiate: in primul rand asupra romaniilor s-a facut o ...