Harap Alb Basm Cult

Basmul e un gen vast, depasind cu mult romanul, fiind mitologie, stiinta, etica, observatie, morala etc. Caracteristica lui este ca eroii nu sunt numai oamenii, ci si anumite fiinte himerice, animale (G. Calinescu, Estetica basmului) In monografia inchinata operei lui Ion Creanga, George Calinescu analizeaza povestile scriitorului humulestean si constata ca punctul de plecare al tuturor il reprezinta folclorul romanesc, ele reactualizand teme si motive de circulatie universala, cu o vechime aproape mitica. Astfel, povestile sale sunt ori adevarate nuvele de tip vechi, ori naratiuni fabuloase in care se dezvolta observatii morale milenare. Considerata o capodopera, Povestea lui Harap-Alb porneste in mod evident de la un model al basmului popular, dar constructia epica este, totodata, articulata ca un Bildungsroman, fiind consemnate intamplari care modeleaza un erou.

Dincolo de eterna lupta dintre Bine si Rau, observam ca tema tratata de autor este una morala, referitoare la conditia eroului, care, inainte de a fi imparat, trebuie sa cunoasca si satutul de sluga, tocmai pentru a invata sa-si inteleaga supusii si sa-si exercite responsabil puterea.

Titlul neobisnuit al basmului evidentiaza dubla personalitate a protagonistului, reprezentata printr-o identitate reala (de tanar print) si una aparenta (de sluga a Spanului). Folosind acest antroponim, Creanga individualizeaza un tip uman, detasandu-se de basmul popular, in care eroul ramane un nume generic Fat-Frumos. Subiectul respecta articulatiile cunoscute ale basmului popular, chiar daca actiunea este mai complexa si implica un numar relativ mare de personaje. Expozitiunea o constituie hotararea tatalui eroului de a-si supune cei trei fii la o proba a curajului, pentru a vedea care dintre fii este vrednic sa-l urmeze la tron pe Imparatul Verde. Singurul care reuseste sa treaca aceasta proba este cel mai mic dintre frati, care proneste la drum insotit de sfatul tatului sau de a se feri de omul span si de omul ros. Drumul catre imparatia unchiului sau traverseaza un pustiu dezolant, in care eroul simte acut apasarea singuratatii, nevoia de comunicare umana si nesiguranta locurilor in care, la un moment dat se rataceste. Acest lucru decl anseaza intriga basmului, care consta in incalcarea, din naivitate a sfatului parintesc, ceea ce are ca drept urmare schimbarea identitatii si a statului eroului. El devine sluga Spanului si primeste numele de Harap-Alb. Desfasurarea actiunii cuprinde incercarile la care craisorul a fost supus. Ajuns la curtea Imparatului Verde, Harap-Alb va fi trimis de catre span sa aduca salata din Gradina Ursului, pielea cu nestemate a cerbului si pe fata Imparatului Ros. Ultima incercare este si cea mai dificila, dar este de asemena un prilej de a intalni alte cinci perasonaje care vor avea un rol important in indeplinirea misiunii lui. Ajutat de catre Sfanta Duminica, de regina Albinelor si de cea a Furnicilor, Harap-Alb, impreuna cu Gerila ...