Grigore Ureche

In ultima analiza, toata mierea cronicii lui Ureche se redeuce la cuvanta, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin fosnitura si aroma graiului. La drept vorbind nici nu trenuie sa vorbim de Ureche ci de limba literara de dialect moldav, care apare dintr-o data. In locul retoricei comparatii misuna metafora bine pitita. Este fiu de mare boier de la cre mosteneste inclinatii sper cultura si politica. In 1611 urmeaza cursurile unei scoli din Polonia unde isi insuseste disciplinele umaniste. Intors in tara, ocupa treptat diferite funcrii: logofat, mare spatar, mare vronic al Tarii de jos. Este autorul Letopisetul Tarii Moldovei, cea mai veche cronica in limba romana, redactata in anii 1642 -1647. Trateaza istoria Moldovei intre 1359 1594. In cronica lui Ureche sunt cuprinse trasaturile caracteristice, de inceput, ale umanismului romansesc. Letopisetul uramreste istoria unei tari: succesiunea domnilor, destinele, Gloria si mai apoi vicisitudinile prin care a trecut un popor. Scrierea alatura de gandire, de neam si de limba a locuitorilor celor trei provincii romanesti.

Ureche nu compileaza date si texte ci cetind cartile si izvoadele si ale noastre si cele straine au aflat cap si incepatura mosilor; impune un punct de vedere original si patriotic. Meditand maerele vronic asupra oranduirii lumii, afirma ca nimica san u fie statatoriu, ci toate de risipa si trecatoare iar referindu-se la valorile materiale si spirituale ale patriei ca nu avem nimica pre lume fara numai lucruri bune: cetatile tarii, paza mosiei si vointa de adaogire a unei tari dorinta de asezaren a Moldovei, ravna cronicarilor, care leatul paziia sin site lucruri mari ca acestea socotiia san u ramaie ceva neinsemnat, pentru ca sa nu zica vecinii lor ca au fost adormiti si neinvatati si maia les speranta izvorata din fiecare cuvant al cronicii ca sa se dezbara de supt mana turcului. Ureche este inzestrat nu numai cu darul de povestitor ci si cu talent. El este intemeietorul portretisticii in literatura noastra veche. Selecteaza figurile domnitorilor sau ale boierilor, le ierarhizeaza, le da contur propriu, punand alaturi de trasaturile fizice si anecdote. Om de larga cultura la vremea lui, pronind de la limba populara, inaugureaza, in scrisul sau de limba creatiei literare plina de naturalete si savoare. Faptele scoase din izvoare bine assimilate au prin viata in scris. Ureche nu apeleaza la stilui stiintific, cum ar fi cerut materialul istoric tratat, ci la stilul literar, impacand cerintele istorice cu cele literare.

DomniiTraii MOldovei si viata lor, in Letopisetul Tarii Moldovei publicate de M. Kogalniceanu, Iasi 1852 Cronica lui Grigore Ureche si Simion Dascalul in Istoria Moldo-Romaniei, Bucuresti 1858 Chronique de Moldavie, ed. Emile Picot, Paris 1878 Letopisetul Tarii Moldovei pana la Aron-Voda 1359-1595, ed de c. Giurescu, Bucuresti 1961 Biografie: Limba si literature romana pt examenele de bacalaureat si ...