Gradele de comparație, gradul pozitiv, gradul comparativ de superioritate, egalitate, inferiorita

Sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale; nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale Gradul pozitiv (exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment) -cer senin, nor negru Gradul comparativ (exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate) Gradul superlativ -relativ (exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect) -absolut (arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad, fara a compara obiectul) foarte scump Nu uita!

1. Comparativul se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului prin adaugarea unor adverbe si prepozitii -comparativ de superioritate: mai bun decat -comparativ de inferoritate: tot asa de/ tot atat de/la fel de bun ca si -comparativ de egalitate: mai putin bun decat 2. Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepozitionale (fata de/ in comparatie/ in raport cu) 3. Uneori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta 4. Comparativul de egalitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca gheata) 5. Superlativul se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adaugarea lui CEL, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepozitiile dintre, din, de (cel mai bun dintre ei/ din clasa/ de acolo) 6. Superlativul absolut se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun) 7. Adjectivul poate sa- si schimbe valoarea gramatica: Omul lenes alearga mult -adjectiv Lenesul mai mult alearga -substantiv Mijloace afective de formare a superlativului absolut -adverbe si loc. adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar, extrem, grozav, nemaipomenit, nespus, din cale-afara, cu totul si cu totul) -adverbe, adjective substantive si locutiuni ce exprima no tiuni dezagreabile, intensificand negativ sau pozitiv insusirea (destept nevoie mare, sarac lipit, putred de bogat, atat amar de vreme) -repetitia adjectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca, ad anca) -constructii exclamative (Cat de mare e! ) -procedee lexicale, prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (arhi-, super-, extra-, ultra-, supra-, prea-, -isim) -procedee fonetice prin lungirea vocalei (o apa (adanca! ) Adjective fara grade de comparatie -adjectivele care la origine sunt vechi comparative sau superlative (inferior, superior, major, minor, oportun, posterior, ulterior, extrem, maxim, minim, suprem) -adjectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie ...