Contributia lui G. Calinescu in orizontul cultural national prin studiile de critica si de istorie literara asupra literaturii romane si universale (Opera lui Mihai Eminescu, Viata si opera lui Ion Creanga, Impresii asupra literaturii spaniole, Clasicism, romantism, baroc, Cursul de poezie, Cronicile optimistului, Ulysse-vol., 1967, Istoria literaturii romane de la origini pina in prezent) este incontestabila.
Literatura romana ii datoreaza valorificarea ei prin reabilitarea estetica a multor opere, pe care spiritul de vasta cultura a facut-o prin Istoria Revazind intreaga literatura ,,din nou prin punctul de vedere actual estetic", G. Calinescu a avut convingerea ca ,,avem o literatura superioara, care a consumat toate motivele literare", fara a fi produsul intirziat al unor influente straine.
Istoria a fost intimpinata - la data aparitiei ei - cu o explozie de dezaprobare si indignare. S-a spus ca lucrarea ,,nu merita o analiza serioasa, fiind ,,un document haotic de rautate si lipsa de seriozitate, un ,,pamflet" care face un ,,rezumat impresionist al operei", autorul dovedindu-se un ,,istoriograf capricios", de o ,,umoare instabila" (Pompiliu Constantinescu), pe care ,,personalismul acut, pasiunea deformatoare l-au impins la multe nedreptati" (E. Lovinescu) si care dovedeste ,,mai putina cumpanire in judecata si simt al raspunderii". (E. Lovinescu). Acest tip de obiectii vizeaza latura perfectibila a unei lucrari de vaste proportii si nu esenta ei ca viziune a istoricului literar.
Istoria insumeaza laturile intregii activitati critice, teoretice si de istorie literara calinesciene, reprezentindu-l in mod exemplar in complexitatea si esenta personalitatii sale.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
