Gazetăria lui Octavian Goga

Rareori un gazetar, un om chiar, a dovedit mai multa consecventa in idei decat cantaretul patimirii noastre cum a fost numit Goga.

Aceeasi idee strabate inca de la inceput poezia si apoi opera publicistica. In ciuda complexitatii sale, personalitatea interbelica se prezinta remarcabil de unitara: iarasi si iarasi de-a lungul unei vieti zbuciumate a afirmat si sustinut acelasi crez: ideea nationala. O schema a publicisticii lui Goga are ca centru ideea nationala si ca axe marile probleme ale romanismului: originea noastra romana, continuitatea pe aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice, ideea unitatii tuturor romanilor si unirea lor intr-un stat national, lupta impotriva asupririi si exploatarii poporului roman de catre oricare alta natie. Pentru scrisul si viziunile sale gazetarul patimirii noastre a fost etichetat in fel si chip, fiind acuzat de antisemitism, xenofobie si simpatizarea miscarii fasciste. Idealul sau, insa, trecea cu mult de aceste indeletniciri josnice pamantesti. Iata un exemplu clar de dispret al publicistului pentru lucrurile de care era acuzat: Zbuciumul din Ardeal e specific local, sunt ranele noastre care dor, oricat ar reclama unii si altii pentru vindecarea lor o alifie de import. Daca judecata pripita a spiritelor ieftine nu este dispusa sa vada in aceasta alvie profunda de revendicari nationale decat o maimutareala de care ambaleaza pe diurnistul Manolache de la Sighetul Marmatiei si pe alti nenorociti de teapa lui, sau daca agitata elaborare de energie a neamului nostru de-aici poate trece in ochii unora ca o manevra subversiva a dictatorului de la Budapesta, cum au impertinenta s-o califice gazetele straine din capitala, lucrul e regretabil, esenta lui insa ramane neschimbata. (art. Fierbe in tara, vol. Mustul care fierbe-1927). In articolul O chestiune de familie (vol. Mustul care fierbe) isi exprima raspicat sentimentele pe care le nutrea gazetarilor evrei: Lupta pe care o dam noi pentru crearea unei prese oneste si civilizate este o lupta de aparare nationala constienta si pragmatica. Starile de astazi cu desfasurarea lor nu se mai pot tolera, daca nu vrem sa primejduim un patrimoniu castigat cu atatea jertfe. Sunt in joc interesele reale ale tarii, sunt altarele unde au navalit zarafii ca sa-si faca trebile lor profane. Ar fi o mare gresala sa se creada ca noi ne batem aici cu d-nii Rosenthal si Honigmann, ca fericiti posidenti pe pamantul ospitalier al Romaniei, sau ca ne-am pomenit din bun senin in postura unui antisemitism ieftin si intolerant, cum vor sa o acrediteze cu logica lor de profitori negustorii rataciti in presa. Nu! Nici n-am devenit peste noapte, nici noroacele amintilor conchistadori nu ne tulbura. Este un principiu la mijloc pe care vrem sa-l trecem in opinia tuturora ca pe un adevar organic al existentei noastre. Pentru a intelege publicistica lui Goga si a o eticheta corect, trebuie mai intai sa cunoastem notiunile care stau la baza operei ...