Fantasticul În Literatura Română

Fantastic, -A, fantastici, -ce, adj. 1. Care nu exista in realitate; creat, plasmuit de imaginatie; ireal, fantasmagoric, fabulos. Literatura fantastica = gen de literatura in care elementul preponderent il constituie imaginatia, irealul. 2. Care pare o plasmuire a imaginatiei; p. ext. extraordinar, grozav, de necrezut. (Adverbial) Produs fantastic de scump. 3. (Despre oameni) Ale carui idei sau fapte au un caracter fantezist, bizar. Din fr. fantastique, lat. phantasticus. 2. metafizic - recunoscut in proza lui Mihai Eminescu.

3. savant - cu accepte naturaliste in creatia lui Ion Luca Caragiale justificand analiza psihologica.

4. ontologic - reluand termenele metafizicului eminescian (relativitatea timpului si a spatiului, existenta universurilor paralele, practici rituale, samanice si tantrice) devenite substanta epica a nuvelelor lui Mircea Eliade.

5. mito-folcloric - anumite mituri se constituie ca subiecte narative proiectate intr-un cadru fabulos sub semnul unei mentalitati arhaice ce se opune civilizatiei contemporane iar scriitorul incearca sa refaca societatea arhaica in functie de modulatiile gandirii populare conservatoare.

III. Prezentarea operelor discutate sau citite in clasa: 1. fantasticul mito-folcloric: Vasile Voiculescu - Ultimul Berevoi Vasile Voiculescu - Lostrita 2. fantasticul ontologic: Mircea Eliade - Nopti la Serampore 3. fantasticul cult cu influenta populara: Ion Budai Deleanu - Tiganiada 4. fantasticul popular: Mina din paraul cel mare 5. fantasticul stiintific (lit. S. F.) : Ovid S. Crohmalniceanu - Roadele unei diplomatii chibzuite Ultimul Berevoi de Vasile Voiculescu Se terminase razboiul si venisera vremuri noi dar tulburi pentru locuitorii de la munte; vanatorii si mosierii disparusera, oamenilor li se confiscase toate armele, iar prin codrii muntelui s-au inmultit fara masura jivine (ursi, lupi) care provocau multe pagube in stanile si cirezile oamenilor.

Ingroziti de toate acestea oamenii apeleaza la practici spirituale stravechi pentru a-si apara animalele. Astfel sapte sate de la poalele Sturului se sfatuiesc si ajung la concluzia ca e o boala de urs, in spatele careia se afla Necuratul. Cautand din casa in casa, intr-un catune uitat de lume, gasesc un om batran, care insa credea in practicile sale magice.

Acestuia i se zicea caciula impletita pentru ca avea pe cap o caciula mostenita de mult, ca semn al dacilor liberi si de neam. Batranul zice ca va curata muntele de spurcaciuni si se transforma intr-un tanar voinic.

El ajunge la munte, cu cele trebuincioase fluier si cimpoi. Ajuns la stana, stinge focul aprins cu chibrituri si face altul prin frecarea a doua lemne. Astfel lumea trebuia sa se intoarca in era lemnului si a pietrei.

Ii pregateste pe ciobani si ii obliga sa traiasca dupa regulile vechi ale pastorilor. Batranul culege ierburi si radacini din care a facut o bautura magica, care le-a dat puteri magice.

In acest timp jivinele au ...