Fântâna dintre plopi

Fantana dintre plopi contine istoria impresionanta a capitanului Neculai Isac, indragostit de o biata fata din satra, omorata de ai sai in momentul cand il avertizeaza pe tanarul aventurier de un jaf ce urma sa aiba loc asupra lui. Naratiunea se infiripa, dupa ceremonialul stiut, in atmosfera hanului cu ziduri de cetate, povestitor fiind acum un om ajuns la carunteta, dar se tinea drept si sprinten pe cal. Naratorul este un om trecut prin experiente multiple; poate ca pierderea ochiului inseamna dobandirea intelepciunii, cum se intampla cu zeul suprem germanic Wodan (Wotan), identificat cu Odin la scandinavi, care isi sacrifica un ochi in acelasi scop. Pentru a stabili departarea dincolo de care semnificatia faptelor se pierde, vocea auctoriala adauga: Iar calaretul pe cal pag parca venea spre noi de demult, de pe departate taramuri. in acele locuri, comparabile cu Far West-ul, a avut loc o intamplare napraznica. si Dumnezeu m-a intors iarasi prin locurile acelei dureri. Capitanul avea o reputatie de Don Juan, pe care mama lui incerca, precum jupaneasa Ilisafta, din Fratii Jderi, sa o potoleasca, folosindu-se de acatiste date prin biserici. Vremea parea neschimbata pentru oameni, aceeasi dintotdeauna, numai muntii aducand o nota de neliniste, de tulburare: inspre munti erau pacle neclintite; Moldova curgea lin in soarele auriu intr-o singuratate si-ntr-o liniste ca din veacuri; si campurile erau goale si drumurile pustii in patru zari. Omul care povesteste este ajuns la caruntete, fiind, cu toate acestea, inca mandru si cu o distinctie aparte a chipului. Naratorul principal, care pune in miscare si supravegheaza intregul scenariu narativ, anunta ca noul sosit este capitanul Neculai Isac, facandu-i un portret fizic de om trecut prin multe intamplari ale vietii: Obrazu-i smad cu mustacioara tunsa si barba rotunjita, cu nas vulturesc si sprancene intunecoase, arata inca frumuseta si barbatie, de si ochiul drept stans si inchis ii dadea ceva trist si straniu. Eleste, in acelasi timp, si povestitor si personaj in intamplarea pe care o istoriseste. Se recomanda Neculai Isac de la Balabanesti, din tinutul Tutovei, ca si altadata, la prima sosire la han, cand hangita era Ancuta, o copie temporala identica a Ancutei de astazi.

Pregatind povestea sa, Neculai Isac se asaza langa foc, laolalta cu pistoalele nelipsite, in timp ce Ancuta, stiindu-i obiceiul, ii aduce in preajma o ulcica de vin.

Mos Leonte Zodierul joaca rolul de maitre des ce re monies, fiind cel ce il indeamna pe noul venit sa-si spuna povestea. Invitatia starneste interesul auditoriului, fiind. un prolog pentru istoria ce va urma. Povestitorul se adreseaza, potrivit atmosferei locului, cu apelativul Domnilor si fratilor, care include o apropiere mai mare a lui fata de ascultatori. Structura povestirii urmeaza o linie simpla, comparabila insa cu multele intamplari ale lumii, ramase -necunoscute de-a lungul vremii. Distanta dintre timpul fabulei si timpul narativ este ...