Enigma Otiliei, de George Călinescu

Enigma Otiliei a aparut in anul 1938 si este al II-lea roman al lui George Calinescu dupa, Cartea nuntii. Enigma Otiliei este un roman obiectiv, iar din punctul de vedere al continutului, faptele sunt prezentate cronologic, naratiunea fiind astfel una liniara. Naratorul este omniscient si omniprezent. Prin temetica, Enigma Otiliei este un roman citadin, iar prin tehnica narativa poate fi considerat si un roman modern. Titlul initial al romanului a fost, Parintii Otiliei, cel care a propus schimbarea fiind editorul. Noul titlu, Enigma Otiliei, evidentiaza povestea de dragoste in care Otilia ramane pentru Felix o enigma. Scriitorul insusi spunea despre titlu: Nu Otilia are o enigma, ci Felix crede ca are. Pentru orice tanar de douazeci de ani, enigmataica va fi in veci fata care il respinge, dandu-i totusi dovezi de afectiune. Tema romanului este viata burgheziei bucurestene de la inceputul secolului al XX-lea. Actiunea incepe in iulie 1909, cand tanarul Felix Sima, fiul unui madic militar din Iasi, vine la Bucuresti, la unchiul sau, ca sa urmeze medicina. In urma mortii ambilor parinti, Costache Giurgiuveanu devenise tutorele sau. In casa unchiului sau, Felix o cunoaste pe Otilia, il cunoaste pe Leonida Pascalopol, prieten cu Mos Costache si protector al Otiliei si pe membrii clanului Tulea: Aglae, sora lui Mos Costache, Simion si Aurica. Felix devine un observator direct al intamplarilor din cele doua familii. Invitati la Pascalopol, Felix si Otilia Petrec o perioada la mosia acestuia. Indragostit de Otilia, Felix ii cere ca dovada de iubire sa nu-l mai vada pe Pascalopol, situatie care duce la o cearta intre cei doi. Situatia Otiliei era nesigura. Desi ii folosea averea, Costache Giurgiuveanu ezita sa o adopte si, de frica Aglaei, nu-i face nici testament. Aceasta pandea orice miscare a batranului, fiind convinsa ca averea lui ii revine de drept. Romanul de buteaza instil balzacian, cu precizarea timpului si a actiunii. Venirea lui Felix in strada Antin, in casa lui Costache Giurgiuveanu, este simetrica cu finalul in care Felix revine in acelasi loc si isi reaminteste cuvintele cu care fusese intampinat: Aici nu sta nimeni. Descrierea in amanunt a locuintei si prezentarea personajului principal prin portrete care vor fi dezvoltate pe parcurs, evidentiaza in mod realist legatura dintre individ si mediu. Subiectul romanului evolueaza pe doua planuri: pe de-o parte viata lui Felix si iubirea lui pentru Otilia si pe de alta parte, existenta familiilor Giurgiuveanu si Tulea. Incipitul balzacian creaza impresia de autenticitate, dar in acelasi timp anticipeaza doua laitmotive: problema paternitatii si mostenirea. George Calinescu a optat pentru un realist de tip balzacian, naratorul fiind clasic. Relatarea se face la persoana a III-a. Prezenta autorului este evidenta din primele randuri, cand ii realizeaza lui Felix un portret fizic si cand da detalii arhitectonice. Felix este un personaj narator. El percepe evenimentele si ...