Eminescu, perioada vieneză

In vara a. 1869 Eminescu insoteste trupa lui Pascaly in turnee prin Moldova si Bcucovina. Cu ocazia ultimului turneu, care a avut loc la Botosani, Eminescu este adus acasa de tatal sau, Gh. Eminovici, care ii promite o subventie regulata spre a urma cursuri universitare la Viena, unde se aflau mai toti colegii lui de la Cernauti. In octombrie 1869 El se inscrie la Facultatea de Filozofie din Viena ca student extraordinar, ca simplu auditor, lipsindu-i bacalaureatul. Aici face cunostinta cu I. Slavici si cu alti studenti romani din Transilvania si din Bucovina. Se inscrie in cele doua societati studentasti existente, care mai apoi se contopesc in una singura- Romania Juna. La Viena, El asculta cursuri de filozofie, de istorie, de stiinte juridice si economice. Influenta filosofica cea mai puternica venea insa din afara Universitatii, de la Schopenhauer.

Din Viena, in 1870, El trimite primele sale poezii Convorbirilor literare. Poezia Venere si madona este publicata in aprilie 1870 si a fost citata intr-una din sedintele Junimii, retinind o atentie generala. O data cu acasta poezie opera poetica eminesciana realizeaza un salt enorm in gandirea si arta poetului El Poezia Epigonii, trimisa Convorbirilor literare in iunie 1870 urmeaza sa fie publicata in luna august a aceluiasi an. El isi exprima cu multa dragoste si caldura atitudinea fata de inaintasii sai-poetii si scriitorii de la 1848, aratandu-se totodata nemultumit de poezia epocii sale, coplesita de deceptie si pesimism, lipsita de idealuri inaltatoare. Poezia exprima de asemenea crezul poetic si idealul social si revolutionar al poetului. O data cu Epigonii El trimite si o scrisoare catre I. Negruzzi, in care lamureste situatia morala a generatiei sale prin schemele idealismului si ale ironiei romantice.

In septembrie 1870 El trimite povestea Fat-Frumos din lacrima, care se tipareste in Convorbiri literare in noiembrie. Povestea lui El, spre deosebire de povestile folclorice, prelucrate in spirit popular intruneste elemente de basm propriu-zis si de nuvela romantica.

Descrierea naturii in povestea lui El depaseste cadrul basmului popular, apropiind-o de nuvela romantica.

Particularitatile esentiale ale basmului sunt sunt: viziunea romantica asupra cotidianului, substituirea limbajului folcloric prin epitetul liric si tendinta spre reflectia filozofica la eroi.

In 1871 El avea numeroase proiecte literare. Incepe sa lucreze la poemul Imparar si proletar, poetul inspirandu-se din evenimentele Comunei din Paris. Poemul este desavarsit abia in 1874. aceasta poezie este o capodopera a romantismului revolutionar, atestand interesul poetului fata de problemele sociale ale vremii, conceptia sa social-politica inaintata. Notele sceptice si pesimiste din finalul poemului sunt considerate ca o conceptie logica a reflectarii veridice a realitatii care dupa infrangerea comunei nu putea sa-i inspire poetului o alta viziune. Tot in a. 1871 poetul lucreaza la poemul Panorama desertaciunilor, primul fragment scris ...