Se observa o prezenta masiva a neologismelor si a termenilor tehnici in limba actuala. Acest lucru este rezultatul influentei foarte puternice pe care limba literara o exercita azi asupra vorbirii familiare si populare si consecinta prestigiului stiintei si tehnicii in viata contemporana. Prezenta elementelor arhaice este mult mai redusa datorita unor preferinte personale sau dorintei de a evita o exprimare prea banala, prea stearsa, prea cotidiana. In acest context aparitia termenului familiar si argotic este determinata, cel putin pina la un moment dat in scris, de subiectul tratat si de atitudinea afectiva a autorului.
In textele care nu apartin literaturii beletristice in sens strict, elementele familiare si, mai ales, cele argotice servesc, de obicei, ca expresie a dezaprobarii, a atitudinii ironice, a intentiei satirice. Le intilnim de obicei in relatarea faptului divers reprobabil, in consemnarea unor aspecte sociale neconstructive, in prezentarea unor tipuri umane negative.
Dupa schimbarea regimului politic in 1989, apare si o oarecare libertate a limbajului, atit in presa, cit si in limbajul de zi cu zi. Apelul la elementele argotice este mult mai abundent nu numai in comunicarea orala, ci si in scris, mai ales in publicatiile cotidiene.
Toleranta uzului actual fata de termenii periferici se manifesta prin tehnicizarea unora dintre ei: bisnita, de pilda, e folosit curent cu referire la o afacere dubioasa, marunta (cf. La acestea se adauga cozile interminabile, fraude, bisnita, fenomene care blocheaza economia. RL 1990, nr. 57, p. 3/1). Ceea ce atrage formarea derivatului bisnitar, si el destul de frecvent.
O evolutie asemanatoare se constatat in cazul cuplului, mai recent, butic, buticar, ca si in cazul altor cuvinte argotice.
Tolerate in exprimarea familiara de categorii destul de diverse de vorbitori sint si bascalie, formatie de multa vreme cunoscuta nivelului neliterar al limbii, si derivatul sau bascalios, dar si mai recentul haios, care, dupa o intensa utilizare in vorbirea tineretului argotizant al anilor 70, a patruns in lexicul pasiv al unor categorii mult mai largi de vorbitori, fiind acceptat, ca sinonim relaxat, familiar, cu o conotatie specifica, alaturi de amuzant, nostim, plin de haz.
Comunicarea orala in registru familiar este special de receptiva (si de productiva) fata de formatiile argotice de tipul a bisnitari, a drincui (din engl. (to) drink), smenar (persoana care insala in schimbarea ilegala a banilor), a spagui (< spaga) etc., pe care le intilnim nu numai in exprimarea argotizantilor, ci si la alte categorii de vorbitori, mai ales la cei apartinind generatiilor mai tinere. Toleranta fata de elementul argotic se asociaza adeseori cu intentia ludica, ca si cu intentia de ironizare si persiflare.
Uzul familiar actual manifesta o evidenta predilectie pentru formatiile cu elemente prefixale, exprimind adeseori, justificat sau nu, superlativul - cf. superapartament ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
