Andrei Muresanu (1816-1863) este un poet pasoptist din Ardeal, care a creat poezia Un rasunet, devenita imnul revolutiei de la 1848. Titlul poeziei a fost schimbat ulterior, in Desteapta-te romane si a fost cantat pe o muzica a lui Anton Pann.
Dupa Revolutia romana din 1989, poezia devine imnul national al Romaniei, pastrand textul lui Andrei Muresanu si muzica lui Anton Pann.
Imnul national este un cantec patriotic adoptat de natiunea unei tari pentru a fi intonat in cadrul unor ceremonii publice nationale si internationale.
Titlul este format dintr-un verb la imperativ, desteapta-te si un substantiv in vocativ, romane, urmate de semnul exclamarii si exprima un indemn hotarat adresat tuturor romanilor de a se trezi la lupta impotriva tiraniei si a tuturor dusmanilor tarii si pentru apararea libertatii si independentei nationale.
Poezia Desteapta-te romane! de Andrei Mureseanu este alcatuita din unsprezece strofe de cate patru versuri fiecare.
Prima strofa reia titlul, indemnand pe toti romanii la desteptare nationala, la eliberarea de sub tiranie, incurajandu-i totodata sa-si construiasca o alta soarta, mai buna, mai frumoasa, pe care s-o invidieze pana si dusmanii: Desteapta-te, romane, din somnul cel de moarte, / In care te adancira barbarii de tirani! / Acum ori niciodata croieste-ti alta soarta, / La care sa se-nchine si cruzii tai dusmani! . In strofa a doua, poetul adauga mandria de a fi urmasi ai romanilor prin faima de care se bucura si astazi ginta latina: Si ca-n a noastre piepturi pastram cu fala-un nume, / Triumfator in lupte, un nume de Traian. Strofa a treia. Vitejia romanilor se regaseste in sangele fiecarui roman idee exprimata prin comparatii: Cum stau ca brazii in munte voinici sute de mii. Strofa a patra incepe printr-o invocatie retorica adresata eroicelor figuri istorice ale neamului, care pot vedea ca romanii sunt demni urmasi ai luptei lor de independenta si libertate nationala.
Indemnul este exprimat prin verbul la imperativ, priviti si prin enumerarea unor domnitori exemplari, Mihai, Stefan, Corvine, ca simboluri ale celor trei provincii romanesti (Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania). Idealul de unire a tuturor romaniilor este exprimat in strofa a cincea, prin doua simboluri sugestive (Milcov si Carpati). In urmatoarele doua strofe se compune imaginea patriei prin metafora personificatoare O mama vaduvita. Tara cere sprijinul fiilor ei, rostind in acelasi timp o imprecatie (blestem) impotriva tradatorilor. Blestemul continua in strofa a saptea, in care, tara, personificata, invoca urgiile naturii care sa se abata asupra lasilor, atunci cand patria trebuie aparata.
Strofele a opta si a noua aduc in memoria romanilor asuprirea otomana ce a provocat suferinte si chinuri atator generatii. Romanii jura sa nu mai indure niciodata tirania nimanui.
Penultima strofa exprima o adresare directa catre Romanii din patru unghiuri, acum ori ...
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
