Deșteaptă-te române de Andrei Mureșanu

Imnul este o specie lirica cetateneasca si este una dintre cele mai vechi, forme de poezie din literatura universala.

La aparitia lui, imnul era un cantec solemn de preamarire a eroilor legendari sau a zeilor. Treptat el isi largeste continutul proslafiind divinitatea, o personalitate, patria, o idee, un eveniment deosebit sau chear un sentiment nobil.

In secolul al 19-lea au aparut imnurile nationale care sunt cantece patriotice, care exprima idealurile de unitate nationala ale unui popor, dorinta de libertate si solidaritate.

Sub aspect conpozitional imnul incepe cu o invocatie retorica, contine numeroase indemnuri sau apeleaza la evocare pentru a scoate in evidenta calitatile deosebite a ceea ce preamareste. Imnul este pus pe muzica se se canta.

Cand a fost publicata aceasta poezie avea titlul Un Rasunet mai tarziu fiind schimbat in Desteapta-te Romane!

. Poezia Desteapta-te Romane!

scrisa de Andrei Mureseanu a fost pusa de Anton Pann si a fost adoptat ca imn al revolutionarilor romani de la 1848, iar dupa revolutia din Decembrie 1989, a devenit imn al Romaniei.

Titlul poeziei este constituit din verbul a se destepta la modul imperativ, pronumele personal cu valoarea reflexiva te, urmat de substantivul roman in cazul Vocativ, aceasta sinbolizand intreaga natiune.

Acest titlu este reluat si in primul vers al poeziei exprimand mesajul si ideea centrala a acesteia: indemnul la desteptare nationala, la lupta inpotriva tiraniei pentru libertate sociala, pentru unitate si independenta nationala. Poetul sustin trezirea si smulgerea din robie a poporului roman si ii prevede astfel un viitor mai bun castigat prin lupta si jertfa.

Intreaga poezie este constituita dintr-o suita de indemnuri, mai intai poetul ii indeamna pe romani la desteptare nationala, la trezirea din robie si la actiune pentru a-si croi un nou destin prin care sai inpresioneze chiar si pe dusmani: citat La care sa senchine si cruzii tai dusmani. Pe un ton ultimativ Acum ori nici o data, romanilor le este adresat indemnul pentru a dovedi prin fapte ca sunt urmasi demni ai romanilor, un popor mandru, curajos si viteaz, sinbolizat prin inparatul Traian.

Poetul isi argumenteaza indemnul la lupta prin solidaritatea poporului roman care este gata sa se jertfeasca pentru dobandirea libertati. Aceasta idee este exprimata cu ajutorul comparatiilor Stau ca brazi in munte, stau ca lupi in stane, prin hiperbola sute de mii si prin enumeratiile din ultimul vers al strofei al treia batrani, barbati, tineri, munti si din campii. Folosind invocatia retorica, el se adreseaza eroilor neamului printr-un verb la imperativ priviti si ai enumeratiei Mihai Stefan Corvine punand in evidenta dorinta arzatoare de libertate a romanilor, urmasi ai unor voievozi ilustri. Poetul vorbeste despre cateva pagini de glorie ale istoriei strabune si de personalitati istorice intrate in legenda prin faptele lor.

Romanii jura sa inplineasca visul de unire Juram ca ...