Despre Grigore Ureche

Familia Ureche este atestata inca de pe vremea lui Stefan cel Mare, prin Danciu Ureche, boier de rangul al doilea, bunicul lui Nistor Ureche, care folosind imprejurarile tulburi de la sfarsitul secolului al XVI-lea, izbuteste sa patrunda repede in randurile marii boierimi feudale. Sprijina familia Movilestilor pe tronul Moldovei, avand in aceste perioade cele mai mari dregatorii si adunand o avere foarte mare: 52 de sate intregi, 45 parti de sate, 45 falci de vie, 17 mori, prisaci in toate tinuturile Moldovei, bijuterii din aur, cupe de aur si argint, blanuri si vesminte scumpe. Ctitorise cu sotia sa, Mitrofana, manastirea Secu si compusese o lucrare pentru aducerea piciorului Sfantului Ioan Botezatorul acolo.

Despre Grigore Ureche sunt stiri mai putine. Anul posibil al nasterii sale ar fi cam 1590. A invatat la scoala iezuita din Liov gramatica si retorica prin intermediul clasicilor latini. Stia poloneza si greaca, ocupand demnitati in timpul cat Movilestii s-au perindat la domnie si in timpul lui Vasile Lupu cu care era in bune relatii si care-l numeste mare ospatar in 1634 si vornic al Tarii de Jos in 1642. Sfatuit de domnitorul Vasile Lupu, si-a maritat o fata cu printul lituan Janusz Radziwill, Petru Movila oficiind casatoria ca mitropolit al Kievului. In 1647 se impartea averea lui Grigore Ureche, mort poate chiar atunci.

In ultimii 5 ani ai vietii scrie Letopisetul Tarii Moldovei, opera neterminata, care incepe cu anul 1359 (intemeierea Moldovei) si se opreste la anul 1594, cand au venit Loboda cu oaste cazaceasca si au gonit pe Aron-Voda den scaun si au ars tirgul Iasii v leato 7 103. Se inspira din cronica poloneza a lui Ioachim Bielski, citata Letopisetul lesesc, din care foloseste uneori pasaje integrale, altoeri cu modificari. Pentru stirile privind tarile si popoarele vecine, Grigore Ureche s-a slujit de o cosmografie in limba latina letopisetul latinesc, de unde este luata si stirea privitoare la denumirea de Scythia data Moldovei ori de Flachia (dupa Piccolomini): . colonia romanilor care a infrant pe daci a fost condusa de un comandant pe nume Flaccus de la care a fost numita Flaccia. Si dupa o lunga trecere de vreme, cuvantul s-a corupt incat s-a zis Valahia. Chiematu-o-au unii si Flachia, ce scriu letopisetele latinesti, pre numele hatmanului rimlenesc ce l-au chiemat Flaccus, carile au batut razboi cu stitii pre aceste locuri schimbindu-sa si schimonosindu-se numele de Flachia i-au zis Vlahiia. Ce noi acesta nume nu-l priimim, nici-l putem da tarii noastre Moldovei, ci Tarii Muntenesti. Grigore Ureche a mai folosit informatii din Letopisetul moldovenesc al lui Eustratie Dragos logofatul, cronica lui Stefan cel Mare si letopisetele slavonesti ale lui Macarie, Eftimie si Azarie, iar de la 1857 pana la 1594 marturiile tatului sau Nistor Ureche si traditiile.

Copiind cronica lui Ureche, copistul Simion Dascalu a adus modificari si completari cu care ce credea el ca i-a scapat autorului ...