Demostratie nuvelă Alexandru Lapusneanul de Costache Negruzzi

Aceasta nuvela este prima nuvela istorica din literatura romana, o capodopera a speciei. Este publicata in perioada pasoptista, in primul numar al Daciei literare (1840), nuvela ilustreaza doua dintre cele patru idei formulate de Mihail Kogalniceanu, conducatorul revistei, si anume inspirarea scriitorilor din istoria patriei.

Alexandru Lapusneanul este o nuvela deoarece este o specie epica in proza, cu o constructie riguroasa, avand un fir narativ cantral. Se observa concizia intrigii, tendinta de obiectivare a perspectivei narative si aparenta verosimilitati faptelor prezente. Este o nuvela istorica pentru ca este inspirata din trecutul istoric: tema, subiectul, personajele si culoarea epocii.

Tema nuvelei ilutreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in timpul domnii lui Alexandru Lapusneanul (1564-1569). Structura narativa este simetrica si riguros construita, cu un echilibru solid, fiind organizata in patru capitole, fiecare purtand un moto semnificativ pentru continutul acestuia: Daca voi nu ma vreti, eu va vreau. - Ai sa dai sama, doamna!. - Capul lui Motoc il vrem - De ma voi scula, pre multi am sa poposesc si eu. Capitolul I cuprinde expozitiunea (intoarcerea lui Lapusneanul la tronul Moldovei, in fruntea unei armate turcesti si intalnirea cu solia formata din cei patru boieri) si intriga (hotararea domnitorului de a-si relua tronul si dorinta sa de razbunare fata de boierii tradatori). Capitolul al II-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfasurarea actiunii (cuprinde o serie de evenimente declansate la reluarea tronului: fuga lui Tomas in Muntenia, incendierea cetatilor, uciderea unor boieri, intrventia doamnei Ruxandra pe langa domnitor pentru a inceta cu omorurile si promisiunea pe care acesta i-o face). Capitolul al III-lea cuprinde punctul culminant (participarea si discursul domnitorului la slujba duminicala, ospatul de la palat, omorarea lui Motoc de catre multime, uciderea celor 47 de boieri si leacul de frica pentru doamna Ruxandra). In capitolul al IV-lea este infatisat deznodamandul (moartea tiranului prin otravire. Apoi Lapusneanul se retrage in cetatea Hotinului, fiind bolnav de friguri, domnitorul este calugarit, dupa obiceiul vremii, deoarece cand isi revine ameninta sa-i ucida pe toti chiar si pe fiul sau. Doamna Ruxandra accepta sfatul boierilor de a-i otravi. ). Actiunea este clara si se bazeaza pe conflictul bine evidentiat dintre domnitor si boierii care il tradasera in prima domnie si-l silisera sa paraseasca tronul Moldovei. Naratorul este omniscient, sobru, detasat si cu naratiunea la persoana a3 a, definesc perspectiva narativa a nuvelei. Timpul narativ este cronilogic, iar spatiul narativ este real, Moldova secolului al XVI-lea. ...