Prima jumatate a secolului al XIX-lea este, poate, cea mai agitata si bogata perioada de transformari social-culturale, culminand cu revolutia de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o viguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literatura sub denumirea de perioada pasoptista.
In aceasta epoca de avant al culturii, literatura romana a cunoscut o dezvoltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit frumusetile patriei si folclorul, satirizand totodata viciile oranduirii feudale si participand activ la lupta sociala, la evenimentele politice ale vremii. In operele lor au impletit romantismul cu clasicismul, in spiritul marilor valori ale literaturii universale.
Perioada pasoptista a fost reprezentata in literatura prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca; Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvania.
Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare aparute au fost: la Bucuresti - ,,Curierul romanesc" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi - ,,Albina romaneasca" (1838), din initiativa lui Gheorghe Asachi; la Brasov - ,,Gazeta de Transilvania" (1838), avand in frunte pe marele carturar ardelean George Baritiu.
La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista ,,Dacia literara", din initiativa si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-1891), fiind ,,intaia revista de literatura organizata" (G. Calinescu). ,,Dacia literara" este asadar o revista literara, in jurul careia s-a manifestat un curent national-popular si prin care s-au afirmat primii nostri scriitori moderni.
In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul-program sub titlul ,,Introductie", in care evidentiaza principalele idei care vor sta la baza crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. (Pe plan european, programul romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in ,,Prefata" la drama ,,Cromwell" - 1827).
Initiatorul acestei laudabile intentii, Mihail Kogalniceanu, care se autointituleaza ,,redactorul raspunzator" al revistei, comunica cititorilor structura publicatiei, care va cuprinde patru parti:
- prima va fi destinata publicarii de ,,compuneri originale" ale scriitorilor colaboratori,
- a doua va reproduce articole din celelalte publicatii,
- partea a treia se va ocupa de critica operelor nou aparute,
- iar ultima, avand un titlu special - ,,Telegraful Daciei" va contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica ,,tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman".
Mihail Kogalniceanu isi incepe articolul-program cu cateva referiri la primele publicatii ale vremii, pe care le mentioneaza direct: ,,Curierul rumanesc" subt redactia d. I.Eliad, ,,Foaia inimii" a d. Barit si ,,Albina romaneasca", carea [ ] a dobandit imbunatatiri simtitoare". Dar, in afara de politica
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
