Clasificarea articolului, articolul hotărât, articolul nehotărât, articolul posesiv

Partea de vorbire flexibila care insoteste un substantiv, aratand in ce masura acesta e cunoscut vorbitorului a) dupa inteles: -articol hotarat (propriu-zis) -arata ca obiectul denumit de substantiv este cunoscut vorbitorului (Atentie! 1. Articolul luat separat fara cuvantul care il insoteste nu are sens.

2. Articolul poate insoti -un substantiv (poezia, un om, lui Mihai) -un adjectiv (silitorul elev, floarea cea frumoas -un numeral (al doilea, a treia) 3. Articolul se analizeaza impreuna cu partea de vorbire pe care o insoteste singur nu are functie sintactica 4. Articolul are forme omonime cu alte parti de vorbire, dar poate fi depistat cu usurinta comparand opozi tiile de numar (un caiet/niste caiete, un caiet/doua caiete; (articol-numeral) 2. Articolul hotarat Se ataseaza substantivului, direct sau cu ajutorul unei vocale de legatura, aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorului Forme flexionare: (Atentie! 1. Articolul hotarat apare ca element constructiv in structura unor pronume-dansul, dansa, in aceste cazuri nefiind analizabil 2. Prin articulare, unele adverbe si locutiuni adverbiale se transforma in prepozitii si locutiuni prepozi tionale (inaintea, inapoia, in fata) 3. Substantivele feminine nume proprii de origine autohtona, terminate in vocalal A se articuleaza hotarat enclitica (cartea Mariei, Ioanei) iar cele de origine str aina se articuleaza hotarat proclitica (cartea lui Jeni, lui Carmen) 4. Substantivele articulate hotar at care denumesc momentele zilei sau diviziuni de timp ( si schimba (valoarea gramaticala si devin adverbe (ziua, seara, joia, vara) 5. Cand sunt precedate de prepozitii substantivele in Ac. nu se articuleaza (merge la scoala, dar se articuleaza (cand sunt insotite de un atribut (merge la scoala de muzica 3. Articolul nehotarat insoteste un substantiv, precedandu-l intotdeauna, aratand obiectul definit de acesta nu este cunoscut vorbitorului Forme flexionare: Observatii: 1. Formele UN si O ale articolului hotarat sunt omonime cu cele ale numeralului cardinal si al adjectivului pronominal nehotar at. Se pot deosebi in context: UN si O sunt: a) articole, cand le corespunde NISTE (o carte/niste car ti) b) numerale, cand la plural le corespunde un numeral (un elev/ doi elevi) c) adjective pronominale nehotarate, cand la plural intra in corelatie cu unii, unele (o carte/unele carti) 2. Cand insoteste alte parti de vorbire, articolul nehotarat le transforma in substantive (du-te-vino/un du-te-vino) 3. Articolul nehotarat poate transforma numele proprii in nume comune (Hercule/ un hercule) 4. Forma de plural a articolului nehotarat NISTE poate fi folosita si la forma de singular a unor substantive, conferindu-i un sens deosebit (un peste/ niste peste/niste pesti) fata de pluralul articulat 5. Cuv antul niste cu intelesul cativa, un pic de nu e articol, ci adjectiv pronominal nehotarat 4. Articolul posesiv (genitival) Se asaza inintea ...