Cartea nunții

Romanul a aparut in 1933 si este intaiul roman al autorului. George Calinescu definea acest roman un exercitiu narator minor. Tot autorul considera ca romanul Cartea Nuntii este un roman liric grec asemanator cu Daphinis si Chloe de Langos. Actiunea romanului se petrece in 1930 si incepe prin intoarcerea de la Paris a tanarului Jim. Prezinta societatea romana din prima jumatate a secolului al XX-lea. Este roman de factura balzaciana, prin prezentarea unor tipologii. Astfel romanul reprezinta galaxie de persoana si de tantii care reprezinta o lume sterila, stereotipa. Matusile traiesc casa cu molii unde predomina igrasia si mucigaiul. Cand un personaj vrea sa se desprinda de aceasta lume incremenita, vestea face senzatie.

Profesorul Silvestru Capitanescu recunoscandu-si esecul se sinucide. Romanul prezinta in antiteza cele doua lumi: lumea reprezentata de matusile tanarului Jim si lumea tinerilor Jim, Vera, Dora, Boby. Lola care simbolizeaza exuberanta vietii.

Casatoria dintre Jim si Vera simbolizeaza triumful vietii.

Criticul George Calinescu codirector la Viata Romaneasca si a publicat specificul national, dar asta nu inseamna ca George Calinescu adera la traditionalism. El reproseaza modernismului ca a trecut prea repede peste niste etape. Romanul Cartea Nuntii este un roman de factura balzaciana prin descrieri de interioare. A aparut in 1933 si va prefigura in toate celelalte romane. In Cartea Nuntii sunt valorificate o multitudine de termeni, tema avaritiei, a familiei, a zminterii, a iubirii, a creatiei, a mondenitatii. Romanul Cartea Nuntii este un roman al evadarii, astfel Silvestru avertizeaza inca de la inceput pe Jim fereste-te de molii si de igrasie cat mai esti tanar, pentru mine este prea tarziu. Matusile lui Jim au o ostilitate fata de lumea noua cu automobile si tramvai. Ele refuza orice contact cu lumea moderna.

Aceste femei batrane si celibatare s-au retras din clopotul vietii si nu mai traiesc decat arheologic, intreaga locuinta pare un muzeu, matusile ies pe poarta la intervale de 4-5 ani sa asiste probabil la o nunta sau inmormantare. Aparitia lor este deci un eveniment. In lazile lor exista orice obiecte vechi de la carbuni, cuie, lumanari, pana la jucarii si praline. Tanti Ghencea aduna cercei lanturosi si masivi, Tanti Magdalina aduna table de alama, linguri de argint, talere, Tanti Mali aduna orice gaseste: chibrituri, jurnale, mucuri. Avaritia le caracterizeaza pe aceste matusi, dar ele nu actioneaza din dorinta de a face rau sau pentru a sustrage averile altora. Pentru ele avaritia este o psihoza, un sentiment al batranetii. Tanti Mali scoate din lada un sal turcesc pe care ar vrea sa-l dea Verei, dar pe drum se razgandeste si-l taie in doua pastrand pentru sine o jumatate. Autorul prezinta sminteala indeosebi la Silvestru, unde se accentueaza delirul. Posacul Silvestru vrea sa sparga autoritatea familiei, dar nu a reusit. Dereglarea psihica este rezultat al fegetarii casnice.

Eroul ...