Caracterizarea Pesonajului Agripina Din La Vulturi

Personaj principal al nuvelei, cu titlu simbolic, La Vulturi (in care prozatorul Gala Galaction evoca un sir de intamplari dramatice, sugestive pentru viata de zbucium dusa de poporul nostru de-a lungul secolelor), Agripina, fiica mai mica a baciului Danila, starostele ciobanilor de pe culmile Scripetelui, se constituie ca un simbol al mamei capabile sa se sacrifice oricand pentru a-si salva copiii. Imaginea ei apare episodic in lunga expozitiune a nuvelei, mai ales in relatie cu batranul Danila, catre care alerga adesea (cu copilul cel mic, cu Paunas, strans la san) spre a-si potoli incordarile din suflet si gandurile cele rele care ii tot croncanesc in inima, din cauza ca nu mai stia nimc, de multa vreme, despre soarta barbatului ei - Paun Ozun, plecat sa lupte alaturi de Tudor Vladimirescu. Dupa tensiunea acumularilor de imagini, realizate prin retrospectiva ce contureaza drumul devenirii lui Danila. (felul in care isi parasise locurile natale si, retras in creierii muntilor, se facuse cioban), constructia nuvelei, care debutase cu o descriere, revine la acel moment de tihna si de lumina, prezentat la inceput. Natura, mareata dar severa, : adevarat cuib de vulturi - cum o numeste, metaforic, autorul (pentru ca, deasupra lui, in fata cerului, mai sus decat brazii cei mai inalti, vulturii pluteau neobosit, scaldandu-si aripile in lumina), se umanizeaza. Gala Galaction infatiseaza acum gospodaria lui Paun Ozun, staruind pe imaginea primilor doi copii - Mariuca si Vlad (din cei trei care ii mai traiau). Acestia se jucau langa suvoiul lablanicioarei - paraul care, Izvorand de undeva, din munte, isi purta undele otelite si prin fundul gradinii lui Ozun. Paunas, foarte mic, nascut dupa plecarea tatalui sau la lupta, dormea in albie. De aici inainte, lumea nuvelei incepe sa fie dominata un timp foarte important (care marcheaza intriga discur sului narativ si desfasurarea acestuia pana ce atinge punctul culminant) de figura Agripinei. O serie de ima gini, construite prin antiteza, (Gala Galaction este un maestru al gradarii contrastelor si al efectelor aces tora), au si capacitatea de anticipare, de prevestire a nenorocirilor: Agripina vedea, prin usa deschisa, cateva casute de barne, ceva din ograda lui Mos Danila, drumul satului si adancitura Iablancioarei, iar incolo aripile negre ale padurii de brad, aruncand umbre adanci pe fanetele inflorite si gurile de secure ale Scripetelui, muscand din cerul albastru. Peste pacea adanca a locurilor - descrisa in asa fel incat parca o simtim, in acea fantana dintre munti plina de chipul si aleanul soarelui - navaleste un strigat sfasietor care zguduie sufletele si intreaga fire: Fugiti! fugiti! vin turcii! . Imediat - noteaza autorul slavile fura sfredelite de tipete, nechezaturi si impuscaturi. Din acest, moment (care constituie intriga nuvelei), desfasurarea firului epic capata un ritm extrem de incordat, sugerand intr-un mod exceptional (ca realizare artistica), dramatismul ...