Brâncusi - Pasărea în spatiu

Operele lui Brancusi se preteaza, extrem de probant, demonstrarii raportului arta-mit. Izvoarele de inspiratie sunt insa reduse, nu pot fi luate in considerare direct, neconditionat, incat sa putem reduce creatia sa simplist la un caracter ilustrativ al formelor arhetipale, al miturilor si legendelor vechi.

Multi cercetatori au incercat sa explice opera lui Brancusi prin originea sculptorului: ,, ... aceasta opera izvoraste din originea de taran a sculptorului roman si isi afla explicatia spontana, pentru formele primordiale pe care si le asuma, in initierea sa in asceza tibetana '' (Walter Zanini, Tendintele sculpturii moderne).

Brancusi a cunoscut legendele strabune romanesti, miturile indiene vechi, mitologia greaca si eroii sai.Acestea au avut, in creatia sa, rezonante de conceptie, o influenta afectiva si imaginativa l-au determinat sa gandeasca la caracterul universal al originii lucrurilor.

Principalele teme, susceptibile a fi gasite in miturile si legendele strabune, pot fi rezumate la cateva: originea Lumii, mitul pasarii si al ascensiunii, tema dragostei si a fertilitatii, mitul mortii si al somnului, mitul centrului Limii, apoi cele apartinand direct mitologiei: Himera, Cariatida, Laocoon, Leda, Ulise, Prometeu, Narcis, Adam, Eva, sau cele romanesti: Cocosul salutand Soarele, Poarta strabuna, Scaunul, Masa, Vrajitoarea.

Interpretarea, de catre Brancusi, a surselor arhetipale, a miturilor, mitologiei si a legendelor, nu a fost rezultatul unui proces mistic, ori a preluarii dogmelor religioase, ci a parcurs un proces de eliberare si distantare de caracterele dogmatice si religioase traditionale, prin refuzul credintei si cautarea modelelor arhetipale.Pornind de la surse, Brancusi a urmarit sa imprime lucrarilor sale sensuri umane contemporane in forme plastice moderne.

Desprinderea de dogmele in care erau inchistate miturile si legendele i-au asigurat libertatea de creatie, originalitatea si forta imaginatiei.

Brancusi era foarte sensibil la povestirile populare, in care se impletesc oua, pasari si alte simboluri intr-o tentanta constelatie plastica.Tema mitului scufundarii pasarii nu se gaseste insa in regiunile maritime, ci numai pe continent.In unele variante, Pasarea este conceputa a fi din fier.In Egipt, sanctuarul era considerat, ca si la alte popoare, un Centru al Lumii, locul de unde incepe creatia, dar exista si ideea ca oul primordial continea Pasarea luminii.In Antichitate, Pasarea era uneori infatisata sub forma vulturului conceput a fi creat de vant si reprezentand, in ambianta zborului, semnul ambitiei virile, dar aufost si parericontrarii, ce descriau vulturii drept femele create de vant.Insa imaginea vulturului ii aparea lui Brincusi nu numai simplista, dar si necorespunzatoare sensurilor pe care le continea Pasarea, in legende si mituri.