Baltagul - roman

Baltagul se mentine in zona aceea superioara de mister si de poezie, inceputa cu Hanu-Ancutei si continuata, in buna parte, de Zodia Cancerului - Perpessicius.

Epopee a vietii pastoresti, romanul are o structura baladeasca, realizand o contopire intre cotidian si mitic. Paul Georgescu sustine caracterul sferic al lumii romanului, in care destinul uman se integreaza (ca in balada Miorita) in ciclurile cosmice ale existentei, evocand, o civilizatie astrala, in care faptele umane sunt reglate ca mersul stelelor, al soarelui si al lunii. Corespondenta romanului cu balada Miorita nu este formala, in ambele opere, personajele intra in relatie cu eternitatea cosmosului, prin dorinta acestora de integrare in ritmurile infinite ale universului (ciobanul intelege prin moarte contopirea cu natura, iar Vitoria Lipan, cautand ramasitele sotului ucis, doreste sa implineasca ritualul trecerii lui pe pamant, sa refaca ordinea primordiala a lumii). Constructia epica a romanului evidentiaza trei nuclee epice: asteptarea; cautarea sotului ei si pedepsirea ucigasilor.

Baltagul este un roman al lumii arhaice a pastorilor, in care predomina randuiala, adica pastrarea normelor etice. Opera incepe cu o legenda povestita de Vitoria Lipan in momentele de sarbatoare, o legenda care relateaza despre faptul ca Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam: turcii sa fie prosti, dar sa aiba puterea sabiei, ungurii sa chefuiasca cu femeile, jidovii sa fie prigoniti, dar sa aiba bani, tiganului sa i se dea cetera, neamtului surubul, boierii sa fie rai, ticalosi, sa traiasca in dezmierdare, rautate si ticalosie si sa construiasca biserici. Muntenii ajung ultimii, pentru ca ei merg domol, si li se da taramul apropiat de cer, de asemenea, sunt ursiti sa vie la voi cel cu cetera; si cel cu bautura; si s-aveti muieri frumoase si iubarete. Viata muntenilor, care se desfasoara intre doua momente - plecarea oilor la iernat si intoarcerea lor la munte, la pasunat, este guvernata de legi nescrise, iar traditia nu admite nerespectarea lor. Prin disparitia lui Nichifor Lipan, traditia este incalcata, intamplarile firesti ale vietii se abat de la drumul prestabilit.

Firul epic al romanului este simplu: Nichifor Lipan, oier din Magura Tarcaului, pleaca la Dorna sa cumpere niste oi, dar intarzie mai mult decat alta data. Vitoria, sotia lui, se ingrijoreaza, gandurile negre si visele simbolice o conving de faptul ca ceva rau s-a intamplat. Femeia pleaca pe urmele sotului, gaseste ramasitele pamantesti ale acestuia, ii descopera si pe ucigasi, pe care ii va pedepsi.

Partea intai a romanului cuprinde expozitiunea si intriga (cap. I-IV). Torcand singura pe prispa, Vitoria isi aminteste de povestea auzita de Nechifor Lipan de la un baci batran, poveste pe care si el obisnuia sa o spuna la cumetrii si nunti. Femeia retraieste anii petrecuti impreuna, fapte si obiceiuri ale barbatului cu care are doi copii: Minodora si Gheorghita ...