Baltagul Genul Epic

Mihail Sadoveanu, unul dintre marii prozatori romani ai secolului XX., a creat o impresionanta opera literara care cuprinde povestiri, nuvele si romane avand ca teme esentiale istoria, conditia sociala, natura, viata satului, etc.

Romanul Baltagul este una din capodoperele sadoveniene si ale prozei romanesti. Datorita conciziei, dinamismului actiunii si armoniei compozitiei, fiind scris numai in 17 zile si aparand in anul 1930. Autorul porneste de la balada populara Miorita din care alege ca motto versurile: Stapane, stapane, mai cheama s-un cane! si-i dezvolta nucleul epic pe parcursul a 16 capitole.

Tema centrala a romanului este cautarea si cunoasterea adevarului, iar actiunea se petrece spre sfarsitul secolului al XIX-lea infatisand lumea patriarhala a satului moldovenesc de la munte si schimbarile ce incep sa se produca prin patrunderea unei noi civilizatii. Temei mentionate i se subodoneaza motivul ca transhumanta, femeia justitiara, cainele credincios, legatura omului cu natura.

Titlul romanului este simbolic, pentru ca Baltagul semnifica deopotriva, atat unealta cu care Nechifor Lipan este omorat, cat si instrumentul cu care se face dreptatea; este cu alte cuvinte, unealta crimei si a pedepsei.

Opera epica este opera literara in care gandurile, ideile, sentimentele sunt transmise in mod indirect, prin intermediul personajelpr si a actiunii. Opera epica presupune: narator, este o naratiune, are subiect, personaje, actiune in timp si spatiu.

Romanul se deschide cu expozitiunea de unde aflam ca, stand singura pe prispa la lumina toamnei si torcand, Vitoria isi aminteste de povestea auzita de Nechifor Lipan de al un baci batran si spusa si de el la cumetrii si nunti despre viata si psihologia oamenilor de la munte. Femeia se gandea la sotul ei care plecase de mult timp la Dorna dupa oi si nu se mai intorsese. Vremea incepe sa se schimbe, se apropie anotimpul rece, argatul Mitrea se intoarce cu oile si cu vacile din poiana, iar munteanca isi pregasteste gospodaria pentru iarna, dar este din ce in ce mai ingrijorata de tacerea sotului ei.

De aceea merge la preotul Danila apoi la baba Maranda, vrajitoarea satului, insa nu gaseste nici acolo confirmarea visului, nici alinarea de care ea avea nevoie. Catre sarbatorile de iarna, Gheorghita se intoarce acasa, iar Vitoria hotaraste, initial, sa-l trimita in cautarea celui disparut. Considera apoi ca baiatul are nevoie de experienta ei si decide ca vor pleca impreuna; insa inainte de aceasta, dupa Boboteaza, face drum la Bistrita unde se roaga la icoana Sfintei Ana si unde staretul Visarion o sfatuieste sa mearga la Piatra Neamt la stapanirea parinteascapentru a-i cere sa cerceteze disparitia sotului ei.

Aceasta neavand incredere in autoritati, se hotaraste sa plece cu Gheorghita in cautarea lui Nechifor. Insa inainte de a pleca, ii face lui Gheorghita un baltag pe care preotul Danila il sfinteste, iar pe Minodora o duce la manastirea Varatec, pentru a fi in siguranta. Aceasta hotarare constituie intriga actiunii romanului. In ...