Baltagul

Mihail Sadoveanu este un reprezentant de seama a prozei secolului XX in a carui vasta opera se regasesc aproape toate speciile literare precum si cele mai importante teme ale umanitatii. Sadoveanu este considerat parintele romanului istoric dovada fiind Fratii Jderi, Neamul Soimarestilor. Unul dintre cele mai cunoscute romane sadoveniene este Baltagul aparut in 1930 si avand ca tema fundamentala cautarea si aflarea adevarului de catre Vitoria Lipan in legatura cu absenta indelungata a sotului sau.

Romanul este specia genului epic in proza de mare intindere cu o problematica complexa, o actiune complicata desfasurata pe mai multe planuri narative prezentand conflicte puternice si framantari sufletesti la care participa personaje numeroase complex caracterizate reprezentand destine umane impresionante. Toate aceste caracteristici se regasesc si in opera literara Baltagul. Fiind o creatie epica scriitorul isi exprima in mod indirect sentimentele de admiratie dar si de toleranta fata de lumea evocata prin intermediul naratorului, al actiunii si al personajelor. Din punct de vedere compozitional romanul este structurat in 16 capitole care alcatuiesc 3 parti: -partea a III-a (14-16): are un caracter dramatic dezvaluind numele ucigasilor si infaptuirea justitiei.

Actiunea urmareste un singur fir narativ (cautarea adevarului de catre Vitoria), este plasata in timp si spatiu si se desfasoara pe doua planuri narative: un plan al trecutului adus in prezent prin tehnica retrospectivei si avand ca narator un personaj (pe Vitoria), rememoreaza intamplari din viata de familie sau reconstituie la praznic modul in care s-a comis crima. Planul prezentului prezinta la persoana a III-a intr-o viziune omniscienta intamplarile legate de cautarea intreprinsa de Vitoria.

Lantul de intamplari respecta succesiunea celor cinci etape narative. In expozitiune Vitoria Lipan, nevasta unui oier din Magura Tarcaului asteapta vesti de la sotul sau plecat inca din toamna la Dorna sa cumpere oi. Din scrisoarea pe care o primeste de la baciul Alexa, desi se cam afla prin preajma Sf. Andrei, Nechifor nu se aratase nici la Cristesti unde isi ierna turma. Nelinistita, incepe sa aiba semne si vise, se consulta cu parintele Danila si baba Maranda fara sa afle raspuns framantarilor sale. Cand nesiguranta devine apasatoare ea isi cheama baiatul Gheorghita gandind sa-l trimita pe urmele tatalui, insa vazandu-l fricos si nesigur hotaraste sa mearga ea insasi sa-l caute gandind ca mintea ei si bratul lui va putea face fata necunoscutului. (Intriga) Desfasurarea actiunii prezinta atat pregatirile pentru plecare cat si drumul parcurs de Vitoria, un drum labirintic al carui centru se afla in prapastia in care descopera osemintele sotului. Vitoria tine post, merge la Manastirea Bistrita sa se roage la sfatul parintelui Visarion, merge la Piatra sa anunte autoritatile si dupa intalnirea cu prefectul se intoarce in sat convinsa ca pe Nechifor l-au rapus raii. Isi ...