Balada Miorița

Balada Miorita reprezinta o sinteza a unor teme si motive fundamentale, foarte vechi in cultura populara romaneasca. Ele se refera, in esenta, la problema eterna a raportului fiintei umane cu sine insasi si cu lumea care o inconjoara.

Tema mioritica apare in peste 1400 de variante, sub forma unor specii folclorice diverse, precum balada, legenda, colindul sau doina. Intre aceste variante exista diferente de continut si de structura, datorate, pe de o parte, momentului sau zonei geografice in care au luat nastere si, pe de alta parte, personalitatii creatorilor populari anonimi. Motivul comun al tuturor acestor variante este cel al testamentului ciobanului.

Varianta cea mai cunoscuta a baladei a fost descoperita in Muntii Vrancei de Alecu Russo. Vasile Alecsandri i-a dat forma pe care o cunoastem astazi. Balada a fost publicata pentru prima data in 1850, in revista Bucovina, fiind inclusa apoi in culegerea Poezii poporale. Cantecul batranesc Miorita a starnit, de-a lungul vremii, numeroase interpretari, adesea polemice. In ciuda acestor diferente, specialistii au cazut de acord asupra faptului ca balada mai sus amintita reprezinta o sinteza a spiritualitatii romanesti.

Balada populara este opera epica in versuri, care prezinta o intamplare din trecutul indepartat, sub forma unor actiuni simple, iesite din comun la care participa personaje cu insusiri exceptionale.

Balada Miorita se caracterizeaza printr-o structura extrem de simpla, imbinand trasaturile lirice cu cele epice si dramatice. Ca opera epica, actiunea se structureaza pe momentele subiectului: expozitiunea se fixeaza inca din primele randuri prin intermediul a doua metafore, simbolizand locul actiunii, un peisaj de o frumusete deosebita. Sunt prezentate personajele: trei ciobani tineri care provin din regiuni diferite ale tarii. Actiunea este situata in timp prin faptul ca ea se petrece toamna, in momentul coborarii oilor la iernat. Intriga este reprezentata de complotul baciului vrancean si al celui ungurean pus la cale impotriva ciobanului moldovean. Mobilul conflictului il constituie bogatia celui din urma, invidiata de cei doi.

In desfaturarea actiunii este prezentata nelinistea baciului moldovean in ceea ce priveste comportamentul mioarei sale. Animalul nazdravan ii dezvaluie stapanului planul celor doi si il sfatuieste sa isi ia masuri de aparare. Partea ce urmeaza este de cea mai mare intindere, cuprinzand finalul desfasurarii actiunii si inceputul punctului culminant. Este pasajul de cel mai intens lirism din intreg cuprinsul baladei. Baciul moldovean isi prezinta dorintele testamentale si anticipeaza durerea pe care o va simti mama sa la disparitia fiului ei.

Punctul culminant nu apartine actiunii propriu-zise, ci este momentul de maxima concentrare lirica. El include cautarile disperate ale maicutei batrane, careia mioara nazdravana ii ascunde faptul ca la nunta ciobanului a cazut o stea. Mama indurerata realizeaza un portert tulburator fiului sau ...