Balada Miorița

Balada este o opera epica, in versuri, in care se relateaza o legenda, un fapt istoric sau se evoca o puternica personalitate istorica sau legendara. Versurile baladei sunt cantate sau recitate , fiind acompaniate de un instrument muzical.

Baladele pot fi grupate in balade vitejesti (eroice) : Gruia lui Novac, balade haiducesti : Toma Alimos, balade istorice: Constantin Brancoveanul, balade pastoresti: Miorita , balade familiale ( nuvelistice): Ghita Catanuta, balade fantastico -mitologice :Sarpele.

Miorita este deci o balada pastoresca populara. Pentru ca apartine literaturii populare ; nu cunoastem autorul (are caracter anonim) textul s-a transmis de la o generatie la alta prin cuvant (are caracter oral), la realizarea acestui text contribuie mai multi membrii ai comunitatii (caracter colectiv), textul poate fi insotit de muzica (caracter sincretic).

Tema mioritica circula in peste 1400 de variante. Cea mai cunoscuta varianta a fost descoperita in Muntii Vrancei de Alecu Russo si publicata in 1850 in revista ,,Bucovina", apoi inclusa in culegerea ,,Poezii poporale. Balade (cantece batranesti) adunate si indreptate de Vasile Alecsandri" 1852. Varianta aceasta a fost deci adaptata de poet normelor limbii literare.

Din punct de vedere structural textul este alcatuit din versuri scurte , ce au masura de 5-6 silabe , rima imperecheata, sau monorima si ritm trohaic.

Tema baladei este transhumanta care se imbina cu o adevarata conceptie despre viata si moarte .

Balada cuprinde 6 motive fundamentale: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul alegoriei moarte-nunta si motivul maicutei batrane, structurate in 3 parti.

Prima parte cuprinde primele 2 motive (al transhumantei si al complotului) .

Partea a 2-a corespunde celui de-al treilea motiv (al mioarei nazdravane); este realizata prin dialog. Partea a 3-a corespunde celorlalte motive (motivul testamentului, al alegoriei moarte-nunta si al maicutei batrane) este caracterizata de lirism. Cele trei parti sunt legate prin conjunctiile coordonatoare adversative ,,dar", ,,iar".