Argumentare basm Prâslea cel Voinic și merele de aur

Basmele populare au izvorat din obiceiul stravechi de a povesti prin care taranul isi exprima aspiratii imposibil de atins in realitate.

Basmul este o naratiune populara in proza, care infatiseaza o lume fabuloasa in care personaje reprezentand binele lupta cu elementele raului pe care le inving in final.

Unul dintre basmele populare cunoscute este Praslea cel voinic si merele de aur, cules si publicat de Petre Ispirescu in Legende sau basmele romanilor. Basmul Praslea cel voinic si merele de aur este o creatie populara cu caracter oral, anonim si colectiv, dar si creatie epica cu narator, actiune si personaje.

Actiunea este in general ampla, complicata, cu numeroase intamplari povestite alert, in stil rezumativ. Subiectul este structurat pe momente ale actiunii. Expozitiunea prezinta gradina unui imparat in care se afla un pom care face mere de aur. Intriga infatiseaza nereusita imparatului de a gusta din mere din cauza unui hot care le fura cand se coc. Desfasurarea actiunii prezinta incercarea neizbutita a fiilor mai mari de a prinde hotul; drumul lui Praslea pe taramul zmeilor, unde elibereaza trei fete de imparat capturate de acestia si drumul de intoarcere al eroului, plin de peripetii. Punctul culminant este momentul in care argintarul duce closca cu puii de aur la imparat, iar fata acestuia cere sa-l aduca pe mesterul care a facut-o. In deznodamant Praslea este recunoscut, se casatoreste cu fata, apoi preia tronul imparatiei. Pe fratii sai ii lasa in seama lui Dumnezeu si isi vor primi pedeapsa cuvenita.

Actiunea se petrece pe doua taramuri al binelui si al raului; taramul raului fiind o lume rasturnata dupa modelul taramului binelui, dar condus dupa alte legi.

Timpul este neprecizat, ci doar sugerat prin formula A fost odata ca niciodata, expresie compusa din cuvantul odata care arata ca actiunea se petrece intr-un timp foarte indepartat si locutiunea ca niciodata care exprima o intamplare unica ce starneste curioziatea. Povestitorul si ascultatorul respecta o conventie cum ca basmul este o lume in care totul este posibil. Personajele basmelor pot fi pozitive sau negative si reale sau fantastice (Praslea sau zmeii si fetele de imparat sau balaurul). In general in basme eroii au nume generice; in cazul acestui basm eroul nu are nume, ci o particularitate devine nume-Praslea. Desi este personaj real, el capata insusiri supranaturale. Praslea se metamorfozeaza in flacara pentru a lupta cu zmeul si isi taie carne din pulpa pentru a o hrani pe zgripturoaica.

Eroul basmului strabate un drum initiatic plin de obstacole pe care le depaseste datorita calitatilor sale, iesind intotdeauna invingator.

Eroul poarta relatii cu alte personaje; relatii de ajutorare si relatii de confruntare. Relatiile de ajutorare le poarta cu fiinte din lumea reala (fata de imparat), fiinte cu insusiri supranaturale (zgripturoaica), animale sau pasari personificate (corbul) si chiar si cu obiectele magice ...