Nascut la Bistrita, in 1816, intr-o familie de mica burghezie transilvaneana, inceteaza din viata la Brasov, in 24 Octombrie 1863. Invata la o scoala saseasca, apoi in cadrul Liceului Piaristilor din Bistrita si la Blaj (studii de teologie si de filosofie). A fost institutor, profesor in Brasov si functionar de stat la Sibiu. Revolutia de la 1848 il numara printre conducatorii ei. Cunoscut in primul rand ca poet (si-a publicat versurile in volumul Din poesiele lui Andrei Muresanu 1862) si autor de interventii publice pe teme istorice, politice si de arta. Ii intalnim semnatura in Gazeta Transilvaniei, Foaie pentru minte, inima si literatura etc. Tonul sau vaticinar a castigat publicul epocii si ii va aduce interpretarea personalitatii sale de catre Eminescu ca fiind expresia romantismului orfic si revolutionar.
Eminescu ii consemna in epitete superlative meritele in Epigonii, acordandu-I un spatiu egal cu cel rezervat lui Bolintineanu, Negruzzi si Alecsandri, si, semn al marii sale admiratii, il facea eroul unui amplu poem romantic ramas neterminat: Preot desteptarii noastre, semnelor vremii profet. Poezia de acest tip nu putea sa nu aiba ecou in Ardealul oprimat (care peste decenii va da pe Goga) si lirismul lui Muresanu a avut imitatori. Prestigiul poetului era mare, Eminescu il aseamana cu miticul poet si vede in el, un preot al desteptarii noastre, semnelor vremii profet in ciuda atitudinii negatoare a lui Maiorescu.
Poezia Un rasunet cunoscuta sub numele Desteapta-te, romane! Reprezinta culmea creatiei poetice a lui Andrei Muresanu. O legenda spune ca poezia ar avea urmatoarea legenda: Andrei Muresanu se simte intr-o dimineata din luna lui Mai a anului 1848, impins ca de o putere nevazuta spre varful muntelui Tampa din Brasov. Urca potecile piciorului de munte ca tarat de o vraja, tot mai sus, mereu mai sus, spre taria cerului. Sosit pe cea mai inalta culme a Tampei, privi Brasovul inca adormit. Se uita spre Scheiul romanesc si se gandi cu amor la poporul robit si la neputinta lui de a-I putea fi de vreun folos. Mintea I se dusese spre robia de odinioara a altor popoare. Fara vrere se gandi si la literatorii neamurilor din vremurile vechi si se hotari ca precum Moise odinioara a dat poruncile Decalogului, tot astfel sa intocmeasca si el pentru romani niste, legi de reinnoire, de redesteptare, de chemare la o noua viata. Prima varianta a poeziei ar fi avut zece strofe. Prietenii brasoveni ii sugereaza a unsprezecea strofa. Mai plauzibile, in privinta genezei poeziei sunt marturiile sotiei poetului. Dupa adunarea de pe Campia Libertatii, Andrei Muresanu s-a intors intr-o evidenta, febra creatoare: El nu s-a culcat, ci s-a asezat la masa de scris si a scris pana tarziu, dupa ce se facuse ziua, mai sculandu-se din cand in cand, de la masa, si plimbandu-se prin odaie, citind ceea ce scrisese. Erau strofele din Desteapta-te, romane! Poezia are ca idee poetica de baza lupta pentru libertate si ...
1) George Calinescu - Istoria literaturii romane...; Editura Minerva, Bucuresti 1988, pp.253-255
2) Zoe Dumitrescu- Busulenga si Iosif Sava , Dialog despre A.Muresanu- in Astra ,1988, nr. 11.,p.9.
3) Mihai Eminescu- poezia Epigonii , volumul Poezii, Editura Minerva, Bucuresti 1982, p.92.
4) I. Gherman- Geneza unui imn ,Astra, 1966, nr.6, p.7,
5) Titu Maiorescu- Critice -Ed. Minerva, 1989, Bucuresti, pp.319-331 (In laturi! 1886)
6) Iacob Muresianu - Muza romana- , nr.10, 1894, p.3,
7) I. Popescu-Bajenaru - Cum a scris Muresanu ,,Marsul Anului 1848", in volumul Cartea omului matur , Bucuresti , 1925, p.774.
8) Istoria literaturii romane de la origini pana la 1900, Ed.Academiei R.S.R. Bucuresti, 1979, pp. 596-597.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
