Aci sosi pe vremuri Ion Pillat

Aci sosi pe vremuri face parte din volumul de poezii Pe Arges in sus (1923), alaturi de Florica, Trecutul viu, Batranii. Sunt poeme pe tema elegiaca a timpului ce se consuma in detrimentul fiintei umane, Ion Pillat, pictor al atmosferei si al luminii (Tudor Vianu), cautand in peisaj arhitectura lui ascunsa, liniile profunde ale unei temporalitati ce conserva o lume patriarhala, fixata intr-o aura de eternitate. o9e884ob16vom v Poet al expresiei concentrate, al condensarii semantice duse uneori, in Poeme intr-un vers, la o extrema, dar pregnanta lapidaritate, in Aci sosi pe vremuri Ion Pillat foloseste distihul, mai usor de manevrat in amplele paralelisme, gradatii ascendente si descendente si efecte de contrapunct pe care le contine poezia. Cele doua secvente temporale, trecutul si prezentul, se intalnesc si se continua intr-o paleta imagistica infuzata in intreaga structura a textului poetic, organizata intr-o simetrie perfecta. Poezia contine 39 de versuri (18 distihuri si trei versuri solitare, unu reluat sub forma de laitmotiv), impartite egal pentru fiecare secventa temporala. Unirea celor doua laturi ale timpului se face prin toposul neschimbat al poeziei, casa amintirii cu-obloane si pridvor, expresie a perpetuarii acelorasi gesturi si acte umane in spatiul memoriei, poezia fiind, cum spunea G. Calinescu, simbolizare a uniformitatii in devenire. Perspectiva poetica este ea insasi adaptata schimbarilor de cadru, intre un plan al prezentului si rememorarea afectiva a aceleiasi povesti de dragoste in care numai protagonistii sunt altii. Casa amintirii este simbolul unui timp oprit, alunecand treptat in penumbra: La casa amintirii cu-obloane si pridvor, / Paienjeni zabrelira si poarta, si zavor. // Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc/ De cand luptara-n codru si poteri, si haiduc. // in drumul lor spre zare imbatranira plopii. Spatiul poetic al trecutului se deschide brusc, cu o secventa narativa cu sensuri simbolice, plina de gratie si de efecte muzicale: Aci sosi pe, vremuri bunica-mi Calyopi. // Nerabdator bunicul pandise de la scara/ Berlina leganata prin lanuri de secara. // Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina/ Sari, subtire, -o fata in larga crinolina. Poetul individualizeaza veacul ce trecuse, al nouasprezecelea, prin fapte de cultura caracteristice, prin lecturi din Lamartine, poezia Le lac (Lacul), si din Ion Heliade-Radulescu (un tanar Eliad), din Sburatorul. Atmosfera erotica este tipic romantica, scenele de dragoste au loc sub luna, campia este, prin efectul razelor argintii, ca un lac, fiorii poeziei Zburatorul se conjuga cu fantasmele noptii, cand deasupra casei ca umbre berze cad. Contrapunctic, atmosfera de basm este marcata de cadenta neiertatoare a timpului, simbolizat, ca in poezia lui Eminescu, de clopot, ca un semn al trecerii, al succesiunii momentelor vietii: Si cum sedeau. departe, un clopot a sunat, / De nunta sau de moarte, in turnul vechi din sat. Ei traiesc ...