Nu pot trece sub tacere pe aceia care nu se deosebesc intru nimic de ultimul carpaci, totusi se mandresc grozav cu un titlu zadarnic de noblete; isi arata in fiece ciolt chipuri sculptate sau pictate de-ale inaintasilor, ti-i insira pe mosii stramosii lor, cu strabunele lor titluri. Ei insisi nu prea se deosebesc de statuile mute, ba sunt chiar mai lipsiti de duh decat chipurile acestea cu care se falesc. Si nu lipsesc altii, tot atat de prosti, care privesc cu admiratie, ca pe niste zei, acest soi de dihanii. Societatea din Epoca Medievala este dominata de catre o economie naturala inchisa, cu o circulatie restransa a marfurilor, si care este putin favorabila progreselor. Organizarea sociala este intemeiata pe dependenta servila sau pe cea vasalica, pe sistemul corporatist, in care omul era considerat precum un element al unei colectivitati constituite (obste, breasla, stare sociala etc.
) nu reusea sa incurajeze o dezvoltare spectaculoasa a societatii.
Biserica controla gandirea si viata culturala. Abaterile de orice fel de la modul de a gandi al Bisericii era considerata drept erezie si era pedepsita intr-un mod foarte aspru.
Toate acestea se afla in concordanta cu existenta unei societati tipice traditionale, dar ele nu mai reuseau sa corespunda noilor realitati economice care erau impuse de dezvoltarea oraselor si de aparitia unei noi paturi sociale care va reusi sa ocupe un rol important in aceasta perioada, anume burghezia.
In urma cruciadelor s-a reusit reluarea legaturilor comerciale cu Orientul, si s-a revigorat circulatia aurului si a marfurilor pe continentul european. Orasele-repubilici din Italia care dominau in aceasta perioada comertul din partea orientala a Mediteranei, au cunoscut incepand cu secolul XIV, o dezvoltare economica si demografica foarte importanta. Acestea, precum si alte orase care erau centre economice importante (Florenta, Roma, Milano, Venezia etc.
) au reusit sa transforme Italia in regiunea cea mai dezvoltata din punct de vedere economic si cultural. In urma acestei activitati au reusit sa i-a nastere anumite paturi bogate (negustori, bancheri, mestesugari) ce puneau sub semnul intrebarii vechea organizare social-politica si cea morala, in special pozitia sociala care era dobandita prin nastere si ascetismul, ca model de viata.
Progresele si reusitele evidente realizate in domeniul constructiilor si cel al confortului casnic au inceput sa puna sub semnul intrebarii conceptia medievala a rolului neimportant pe care il are omul in lume si in societate, deoarece noile progrese si realizari erau rezultatul inteligentei si al efortului uman.
In fata trufiei nobililor si a intolerantei manifestata de clerici, burghezia avea nevoie de o noua teorie, care sa intemeieze valoarea umana nu pe nastere, ci pe meritele dobandite de-a lungul vietii, care ar trebui sa ii confirme sentimentul superioritatii sale.
Aceasta confirmare avea sa fie data de catre umanism, care a reusit sa devina forma ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
