Tradiții unice ale junilor din Șcheii Brașovului

An de an, în cartierul Brașovului Vechi, numit Șchei, odată cu învierea naturii și sărbătorile Sfintelor Paști, asistăm la manifestări ce sunt moștenite din vremuri străvechi.

Bărbații, locuitori băștinași ai Șcheiului și descendenți ai lor, cei numiți”Junii din Șcheii Brașovului” sunt cei care păstrează tradițiile.

Practicile precreștine, îmbinate cu altele de după Hristos, sunt păstrate printre brașoveni grație celor aproximativ 300 de juni, câți mai sunt astăzi recunoscuți.

Folclorul junilor a fost puţin studiat, mărturiile documentare fiind târzii şi sumare.

Prima mențiune documentară datează din anul 1728 și se află într-un hrisov din arhiva Primei Școli Românești din Șchei. În acesta, Junii sunt amintiți ca “o rânduială din bătrâni”.

Șcheiul a fost cândva o aşezare pur românească. La 1455, atunci când s-au înălţat zidurile şi bastioanele cetăţii săseşti, locuitorii muntelui din comunitatea românească a rămas înfiptă în coasta cetăţii săseşti. Românii aceştia, încăpăţânaţi şi orgolioşi, descinzând din dacii munţilor, mândri şi dârji, nu ţineau să se amestece cu "cei din cetate".

Înainte de a fi fost o sărbătoare de Paşti, obiceiul Junilor a fost o sărbătoare a vieţii care învinge moartea, a primăverii care învinge iarna.

Astăzi, datinile Junilor braşoveni sunt legate în primul rând de sărbătoarea Paştilor.

Există șapte grupuri sau cete de călăreți: Junii Tineri, Junii Albiori, Junii Roșiori, Junii Dorobanți, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Brașovecheni.

Grupurile au în frunte șerjile, adică vătaful, armașul mare, armașul mic, sutașul, stegarul și surlașul. Surla este instrumentul preferat al Junilor.

Conducătorul cetei - vătaful - are ca semne distinctive ale rangului un buzdugan şi o panglică lată de mătase purtată de-a curmezişul pieptului (lentă), de culoare roşie. El este flancat de armaşul mare, care poartă lentă albastră, şi de armaşul mic, cu lenta galbenă, închipuindu-se astfel tricolorul românesc, interzis în timpul stăpânirii austro-ungare. Și buzduganele conducătorilor fiecărui grup au câte un cu tricolor, simbol al vitejiei și demnității.

Fiecare grup are un steag propriu care aduce un profund caracter patriotic în acțiunile și serbările Junilor.

La manifestări și evenimente deosebite, membrii fiecărei cete poartă costume specifice, confecţionate manual în casă, cele mai multe fiind vechi de peste o sută de ani.

Prima ieșire a Junilor este în postul Paștelui, de Bunavestire (Blagoveștenie), când Junii tineri ies cu surla în Piața Prundului, la Vestirea peste sat și junele surlaș trage din surlă în 4 direcții ale Brașovului. Împreună cu Junii din alte grupuri au loc: hora junilor, aruncarea buzduganului și se colindă pe la troițele din zonă.

Apoi, în fiecare duminică are loc câte un moment festiv.

De Florii urmează parastasul Junilor care au trecut la cele veșnice. Listele cu nume sunt impresionant de mari în memoria acestor Juni care își respectă înaintașii.

În prima zi de Paşti, una din obligaţiile junilor este ca, dimineaţa, să vestească, fiecare în cartierul său, Învierea Mântuitorului. După aceea, junii se adună şi îşi încearcă puterile cu un buzdugan, în scopul alegerii vătafului, cel care îi va conduce până anul viitor, la viitoarea întrecere. Conform tradiţiei, în prima zi de Paşti tinerii trebuie să primească binecuvântarea preoţilor.

De Paşti după ce au asistat la Vecernie, începe hora junilor. În timpul jocului vătaful apoi armaşii şi junii aruncă de câte trei ori buzduganul

Urmează apoi manifestările Junilor, care au loc în fiecare zi din Săptămâna Luminată, culminând cu Parada Junilor din Duminica Tomii, la care asistă mii de persoane.

A doua zi de Paști, Junii tineri, îmbrăcați în costume tradiționale, se adună la Biserica "Sfântul Nicolae", care are arborat tricolorul, biserică ce a fost timp de sute de ani simbolul acestui loc. De acolo ei pleacă spre casele fetelor nemăritate, păstrând obiceiul stropitului care se practică în Transilvania. În fruntea alaiului merg lăutarii, iar junii încing hore, spun strigături și cântă tot drumul până la casele fetelor. Când ajung la tinerele nemăritate, le stropesc cu parfum. Aici sunt serviți cu ouă roșii, vin, iar fetele le prind câte o floare la butonieră. Ritualul stropitului se termină seara târziu.

În Piața Unirii, junii cântă Troparul Învierii la Troița căpitanului Ilie Birt - legendarul erou al locului. Acolo Junii se prind în străvechea horă, îndeplinind ritualul aruncării buzduganului.

Marți, se duc pe Coasta Prundului cu plăcinte, orice trecător prin zonă primind câte o plăcintă. Apoi petrec la Crucea de pe Coasta Prundului, o cruce istorică pastorală. În Șcheii Brașovului sunt 64 de troițe.