Sacrificiile aztece severitatea domniei incase

La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la dimensiuni inimaginabile, in unele cazuri erau sacrificati mii de oameni deodata. De aceea aveau nevoie continuu de prizonieri de razboi noi in scopul sacrificarilor, si ca urmare formau o comunitate in permanenta stare de razboi. Popoarele subjugate urau dominatia azteca nemiloasa. Din aceasta cauza, cu toata forta sa militara imperiul aztec era foarte vurnelabil. Aproape simultan cu extinderea azteca si incasii au creat propriul imperiu, care se intindea din nordul Ecuadorului de azi pana la mijlocul statului Chile. Ca si aztecii, si ei trecusera printr-o perioada de dezvoltare lunga. Prin crearea unor terase mari in versantii muntilor, pe care la intareau cu piatra si folosind un sistem de irigatie dezvoltat, locuitorii Anzilor creau suprafete agricole. Confectionau tesaturi colorate, vase de lut si obiecte artizanale din aur, argint si alte metale. In America de Sud, pe langa cultura din munti existau si alte culturi, ca marele Imperiul din Tiahuanacao (500-1000 e. n. ) si alte popoare ca popoarele Mocika si Cimu, care traiau in apropierea coastelor oceanice. Si cultura incasa s-a cladit pe traditiile mostenite din trecut, dar ei au organizat imperiul cu o minutiozitate exemplara. Vointa domnitorului - Sapa Inca - dicta orice lege. Centrul imperiului era legat cu tinuturile sale cele mai indepartate prin drumuri bune, avand o lungime de mai multe mii de km si pe posturile desemnate stateau pregatiti curierii, gata sa preia si sa predea informatiile ca la stafeta, cu toate ca nu cunosteau nici o forma a scrisului. Se puteau trimite instructiuni detaliate, se puteau informa despre evenimente in centru cu ajutorul codului kipu, adica cu ajutorul nodurilor legate pe fire colorate. Oamenii simpli erau sub un control si o supraveghere stricta. Nu puteau parasi localitatile de domiciliu, trebuiau sa plateasca impozite, sa faca serviciu militar, erau datori cu corvoada pentru stapani, in schimb traiau in siguranta, datorita bunei organizari a statului puternic si a sistemului de distributie a alimentelor, bine pus la punct. Unii istorici privesc statul incas ca o tiranie binefacatoare altii in schimb accentueaza natura lui agresoare. Incasii au fost mari mesteri constructori, iar ruinele capitalei lor, Cuzco, precum si ale orasului montan Machu Pichu stau marturie. La constructii utilizau blocuri de piatra care erau cioplite cu exactitate milimetrica, imbinate intre ele fara mortar, cu atata exactitate incat in rosturi nu intra lama unui cutit. Aproape sigur ca in jurul anului 1000 in America au sosit vikingii, si pentru o scurta perioada s-au stabilit in Newfoundland. Dar acest episod istoric nu a avut urmari. Nu la fel s-a intamplat dupa sosirea in 1942 a lui Cristofor Columb dupa traversarea Atlanticului. Aparitia europenilor in Lumea Noua a avut urmari catastrofale asupra aztecilor incasilor si a tuturor popoarelor bastinase ale ...