Revoluția burgheză din Anglia

Revolutia din Anglia s-a desfasurat intr-o epoca cand numai in Olanda,in cateva state italiene si in zone ale Angliei se dezvoltasera relatiile capitaliste.In restul Europei dominau relatiile feudale si monarhia care tindeau sa conduca tot mai absolutist.

Avantul economic si tehnic,cresterea productiei si schimbului, intensificarea circulatiei banesti,destramarea structurilor societatii feudale,au facut sa apara intr-o serie de zone ale Europei Apusene relatii capitaliste.Istoricii apreciaza,ca doar revolutia din Anglia a fost prima revolutie burgheza de anvergura europeana care a exercitat o influenta puternica pe plan mondial, in sensul subminarii regimurilor feudale,revolutia franceza fiind aceea care a dus la victoria deplina a capitalismului in majoritatea statelor de pe glob.

Andre Maurois,in "Istoria Angliei",spunea:"Aparati de vecinii lor continentali de apa marii si eliberati,multumita ei,de orice temeri care au paralizat in Franta atatia oameni de stat,ei au putut,fara a intampina mari primejdii sa-si organizeze pe indelete institutii originale".

Politica monarhiei absolutiste,sub dinastia Tudorilor(1485-1603),corespunde intr-o masura destul de larga intereselor nobilimii noi si a burgheziei.Proprietarii si arendasii de ferme foloseau,alaturi de noua nobilime,munca lucratorilor agricoli salariati.Inca de la sfarsitul secolului al XVI-lea,Anglia poseda deja o clasa de fermieri capitalisti bogati pentru conditiile de atunci.

O caracteristica specifica in evolutia feudalismului englez a fost patrunderea timpurie a raporturilor capitaliste in agricultura.Din punct de vedere juridic, majoritatea taranilor erau liberi,dar dependenti de obligatia posesiunii lotului;Situatia se prezenta astfel:

-copyholderi-detinatori ai lotului pe temeiul unei copii din registrul memorial;

-freeholderi-detinatori liberi;

-cotteri-tarani fara lot,cel mult posedau o casuta si eventual o gradina(englezesc cottage=coliba);

-yeomenii-partea instarita a freeholderilor(au cel putin 40 silingi venit).

Filosoful si omul de litere englez Francis Bacon (1561-1626) ii definea ca o clasa intermediara intre gentelmeni si tarani.La inceputul secolului al XVII-lea,dupa Andre Maurois,erau circa 160.000.De altfel Cromwell pe acestia isi va baza puterea deoarece acestora nu le era frica nici sa munceasca si nici sa lupte.

Desi incep sa se cultive culturi noi:sfecla,trifoi,hamei,cartof,cresterea cererii de lana pe piata interna,cat si pe cea externa duce pe de o parte la exproprierea fortata a taranilord de pe pamanturile pe care lucrau,cat si cresterea suprafetelor de pasunat.Zeci de mii de tarani deposedati se alegeau cu spanzuratoarea,biciul si patul de paie mucegait.

Structura sociala a Angliei cunoaste schimbari deosebit de importante.Noua nobilime se completeaza in permanenta cu elemente provenite din alte stari(arendasi,negustori),iar o parte din vlastarele aristrocratice fac drumul invers in alte stari.

Prin "Statutul Meseriasilor" nimeni nu- si putea deschide pravalie,ca mester,sau intra ca lucrator,pana nu facea 7 ani de ucenicie.Astfel, tineretul tarii capata educatia tehnica si disciplina sociala.Iar in privinta instructiunii,fiii micilor nobili de tara formau un element important nu numai in scoli dar si in universitati.

In sfarsit,societatea engleza pe timpul Tudorilor ,si mai ales pe timpul Elisabetei(1558-1603),era intreprinzatoare,iar flota comerciala engleza,cat si corsarii,puteau fi vazuti tot mai des navigand pe mari si oceane.Politica Tudorilor corespundea in larga masura intereselor claselor din Anglia,si mai ales intereselor noii nobilimi si burgheziei,stiind prin talente politice sa-si atraga supusii,decat prin constrangere.

Insa lucrurile se schimba prin venirea la tron a regelui Iacob al VI-lea al Scotiei ,sub numele de Iacob I(cult,amabil,nerazbunator).

Doctrina "Rex est Lex" cu care guvernase Scotia era cu totul incompatibila la Londra si insemna o ofensa adusa Camerei Comunelor.Iacob I era un rege pacifist si ii displaceau oamenii de arme.De altfel ii lipseau si banii ca sa se inarmeze;dar nici Parlamentul nu era dispus sa-l sprijine.

Desi a convocat Parlamentul in 1604,regele marturisea ca nu-i putea suferi,pentru ca nu-i vota dreptul de a percepe noi impozite.

Iacob I a neglijat complet flota,in timp ce micuta Olanda strangea averi fabuloase,Portugalia avea o colonie numai in America de Sud care isi depasea metropola de circa 90 de ori iar Spania si Franta o amenintau si pe cale navala.Piratii arabi din zona Magherbului(Alger,Maroc) au avut indrazneala sa faca raiduri in zona Canalului Manecii,englezii fiind eliminati de olandezi si din comertul cu Rusia,prin Marea Alba.

In 1618 a izbucnit razboiul de 30 de ani(1616-1648),in care s-au confruntat majoritatea statelor europene,iar Anglia,practic,a fost o simpla spectatoare.

1. Premise social-economice

In Anglia, populatia era de aproape 4 milioane de locuitori la inceputul secolului al XVII-lea iar capitalismul era vizibil atat la orase cat si la sate.

In domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvolta manufacturile. In plan social apare noua nobilime si se dezvolta burghezia.

2.Premise politice si ideologice

Anglia era un stat monarhic absolutist. Parlamentul englez se impotrivea dorintei regelui Carol I Stuart de a vota noi impozite pentru razboaiele propuse.

Dezvoltarea politica a Angliei a imbracat si o ramura ideologica. Mesajul religios devine mai radical in epoca numita puritanism.

Puritanii se caracterizeaza prin respectarea libertatilor civile, viata simpla, cult religios fara stralucire. Acestia se impart in doua grupuri: presbiterienii si independentii. Presbiterienii sunt persoane mai in varsta care doreau pastrarea unitatii organizarii bisericii anglicane dupa principii calvine. Acestia anuntau democratia parlamentara in Anglia. Independentii sunt protestanti.

Numeroasele razboaie au adus Anglia intr-o noua criza financiara. Regele Carol I Stuart se vede astfel nevoit sa convoace parlamentul in 1628 pentru a vota noi impozite.

Parlamentarii refuza noile impozite si impun regelui sa semneze petitia drepturilor. Acesta semneaza actul dar in scurt timp dizolva parlamentul.

In 1640, confruntat cu un conflict armat cu Scotia, regele convoaca din nou parlamentul pentru a vota noi impozite. Opozitia parlamentara este din nou puternica dar parlamentul a fost din nou dizvolvat. (Parlamentul cel Scurt).

3.Faza parlamentara

Suspendarea parlamentului cel scurt a fost urmata de infrangerea de la Newbourn si de pierderea oraselor Newcastle si Durham.

Armata regala s-a retras in localitatea York. La 3 noiembrie 1640 parlamentul a fost din nou convocat Parlamentarii vor impune revizuirea proceselor politice, desfiintarea unor impozite (ex. impozitul pe corabii) si multe altele.

Victoria parlamentului a devenit deplina dupa semnarea de catre Carol I Stuart a legii privind interzicerea dizolvarii parlamentului fara consimtamantul acestuia.

Radicalizarea revolutiei parlamentare s-a realizat in momentul in care regele a primit mustrarea cea mare. In ianuarie 1642 a izbugnit revolta londonezilor care a obligat pe rege sa paraseasca Londra iar revolutia intra intr-o noua faza.